Partida decisivă de la Zenica este precedată de un scandal uriaș care s-ar putea lăsa cu violențe după ce un mesaj care ar fi fost postat de suporterii lui Dinamo ajunși la Belgrad a scandalizat întreaga Bosnie.
UPDATE/ Reacția FC Dinamo
FC Dinamo a transmis, într-un comunicat dat publicităţii sâmbătă seară, că se distanţează complet de orice comportament care afectează imaginea României, a fanilor români şi a fotbalului, făcând referire la mesajul “jignitor afişat de un grup de persoane aflate în tranzit” spre meciul României cu Bosnia, din preliminariile CM.
„Dinamo 1948 doreşte să transmită o poziţie oficială în urma apariţiei în spaţiul public a unor informaţii referitoare la un mesaj jignitor afişat de un grup de persoane aflate în tranzit spre un meci internaţional al echipei naţionale a României, conţinând un mesaj care evoca un comandant militar sârb, condamnat pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii.
Clubul nostru respinge categoric orice formă de discurs extremist, discriminare, ură etnică, xenofobie sau glorificare a actelor şi personajelor condamnate pentru crime împotriva umanităţii. Astfel de manifestări sunt incompatibile cu valorile pe care Dinamo le promovează constant: respect, fair-play, empatie şi responsabilitate faţă de comunitatea noastră şi faţă de fotbal.
Ne distanţăm complet de orice comportament care afectează imaginea României, a fanilor români şi a fenomenului fotbalistic.
În egală măsură, transmitem respectul nostru faţă de toate comunităţile care au fost vizate sau afectate de astfel de acţiuni şi reafirmăm angajamentul clubului de a promova un climat sănătos, civilizat şi sigur în jurul sportului.
Dinamo a fost, este şi va rămâne un club deschis tuturor oamenilor, indiferent de etnie, religie, naţionalitate sau convingeri”, notează Dinamo pe Facebook.
Potrivit as.ro, presa din Bosnia s-a revoltat înainte de meciul cu România din cauza unui banner afişat la Belgrad de o facţiune de suporteri dinamovişti. Fanii au elogiat un criminal de război condamnat pentru exterminarea bosniacilor şi croaţilor, Ratko Mladic.
Potrivit jurnaliştilor de la sportsport.ba, fanii respectivi au fost prezenţi în capitala Serbiei astăzi, unde au afişat o pânză cu următorul mesaj: “Mladic erou european, i-a redus pe musulmani la zero“.
Textul scandalos face referire la Ratko Mladic, generalul armatei sârbe din timpul Războiului Bosniac din 1992. Criminalul de război a fost condamnat la închisoare pe viaţă în 2017, pentru că a ordonat 8.300 de crime în Bosnia.
Imaginea s-a răspândit rapid pe rețelele de socializare, în grupurile ultras europene, și a provocat reacții dure din partea presei și a suporterilor bosniaci, notează gsp.ro.
Pe banner apare mesajul „Mladic erou european, i-a redus pe musulmani la zero”. Nu este clar momentul în care pânză a fost întinsă. În privința locației nu există niciun dubiu: Belgrad. Presa din Bosnia nu a așteptat confirmări și a cerut rapid măsuri din partea autorităților.
Reacție virulentă a bosniacilor
Jurnaliștii bosniaci solicită interzicerea accesului acestor suporteri în Bosnia și Herțegovina. Mai mult, cer ca autoritățile să verifice dacă suporterii au intrat deja în țară, iar dacă acest lucru s-a întâmplat, solicită escortarea lor în afara granițelor. Susțin că ar fi vorba de suporterii lui Dinamo.
„Așteptăm reacția Federației de Fotbal din Bosnia și Herțegovina. Să anunțe UEFA și FIFA și să interzică românilor accesul pe „Bilino polje”!
„Există timp pentru asta, iar interzicerea fanilor români la meciul din Zenica are în acest moment o importanță mai mare decât o eventuală victorie.”
Demnitatea fiecăruia dintre noi contează mai mult decât orice victorie pe terenul de joc.
Mesajul rușinos al fanilor români dinamoviști transmis din Belgrad nu trebuie să fie o poveste care durează o oră sau două. Autoritățile trebuie să acționeze, iar Federația de Fotbal din Bosnia și Herțegovina trebuie să informeze FIFA și UEFA despre tot ce s-a întâmplat.
Totuși, oricât am încerca să privim meciul doar din punct de vedere sportiv, fanii naționalei României ne-au obligat să acordăm prioritate altei situații.
Huliganii români au trecut cu câteva ore înainte de meci prin Belgrad, pe la prietenii lor, și acolo s-au fotografiat cu un banner pe care era scris un mesaj rușinos.
Era de așteptat ca această fotografie să provoace multe reacții. Mesajul rușinos și glorificarea unei persoane condamnate pentru genocid și crime de război este condamnabilă. Cei care s-au fotografiat cu acel banner trebuie să primească interdicție de intrare în Bosnia și Herțegovina.
Cine a fost Ratko Mladić
Ratko Mladić a fost comandantul șef al armatei Republicii Srpska în timpul războiului din Bosnia între 1992 - 1995. A fost acuzat de către Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie de genocid, complicitate la genocid, crime contra umanității și violarea legilor războiului.
În iunie 1991 Mladić a fost numit la Knin comandantul celui ce al 9-lea corp de armată în conflictul dintre JNA și forțele croate. În 4 octombrie 1991 este avansat general de brigadă. În 24 aprilie 1992 este promovat general de divizie, iar în 25 aprilie este numit șef de stat major adjunct al cartierului general al celui de-al 2-lea district militar al JNA de la Sarajevo. Își preia funcția la 9 mai. În 12 mai Adunarea Parlamentară a sârbilor bosnieni votează înființarea Armatei Republicii Srpska, iar Mladić devine comandantul ei până la 22 decembrie 1996. În data de 24 iunie 1994, la ordinul lui Slobodan Milošević, Armata Iugoslavă (, de care aparținea de fapt, îl avansează la gradul de general de corp de armată.
După recunoașterea în 6 aprilie 1992 de către comunitatea internațională a independenței Bosniei și Herțegovinei la Sarajevo izbucnesc lupte. În mai, orașul este supus asediului și bombardat de către VRS, sub comanda lui Mladić. Asediul ar fi provocat peste 12 000 de victime.
Deși prin rezoluția 819 a Consiliului de Securitate al ONU din 16 aprilie 1993 enclavele Zepa și Srebrenița din estul Republicii Srpska fuseseră declarate „zone de securitate”, care nu pot fi ținte militare, VRS le atacă între 2 și 11 iulie 1995. Peste 8000 de prizonieri musulmani sunt executați între 13 și 19 iulie, ceea ce va fi cunoscut sub numele de masacrul de la Srebrenica.
În 1995 TPI l-a inculpat pe Ratko Mladić, acuzându-l de genocid, complicitate la genocid, crime împotriva umanității și violarea legilor războiului în calitate de comandant al VRS, responsabil de acțiunile acesteia.Timp de 16 ani a fost căutat, fiind suspectat că se ascunde în Serbia sau Republika Srpska, fiind sprijinit de armata și poliția locală.
În 22 februarie 2006 ziarele Glas Javnosti și Blic din Serbia și Nezavisne Novine din Banja Luka, Bosnia au anunțat că se duc negocieri privind predarea lui Ratko Mladić, însă informația a fost apoi dezmințită atât de guvernul Uniunii Serbia-Muntenegru, cât și de TPI. Se spune că Mladić preferă să moară decât să se predea. Deși în Serbia se bucura de popularitate, căutarea lui a fost accelerată deoarece Serbia a fost somată să-l predea, drept condiție pentru semnarea Acordului de Stabilizare și Asociere cu UE.
În 26 mai 2011, un bărbat care susținea că se numește Milorad Komadić și identificat după semnalmente a fi Mladić a fost arestat de către poliția sârbă în satul Lazarevo, Voivodina, în nordul Serbiei, lângă Zrenjanin.Identitatea sa a fost confirmată în aceeași zi printr-un test ADN.
Condamnarea TPI
Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie l-a condamnat pe fostul comandant sârb bosniac Ratko Mladic, cunoscut ca „măcelarul Bosniei”, la închisoare pe viață pentru genocidul populației bosniace de la Srebrenica, precum și pentru crime de război și crime împotriva umanității comise în timpul conflictului armat (1992).
Din cele unsprezece acuzații aduse lui Mladic, el a fost găsit vinovat de zece: cel de genocid de la Srebrenica, cel mai important, și alte nouă care sunt împărțite între crime de război și crime împotriva umanității – exterminare, crimă, persecuție, teroare, răpire. , deportări, acte inumane, strămutări forțate și atacuri ilegale împotriva populației civile.
Cu toate acestea, a scăpat de acuzația de genocid pentru căutarea exterminării tuturor bosniacilor (nu doar a celor din Srebrenica) și a croaților bosniaci, care au ținut cont de masacrele comise în șase localități în 1992, pentru că TPII a decis - cu votul disidente al lui Orie. – că nu există dovezi suficiente că aceste masacre au avut ca scop anihilarea unui grup vulnerabil.
„Circumstanțele au fost brutale”, a declarat președintele TPII, Alphons Orie. „Cei care au încercat să-și apere casele au fost copleșiți fără milă prin forță... Mulți dintre autorii care au capturat musulmani bosniaci au arătat puțin sau deloc respect pentru viața și demnitatea umană”, a deplâns judecătorul olandez.
Victimele au criticat, în special, faptul că Mladić nu a fost găsit vinovat de genocidul din Bosnia. „Este o justiție parțială”, a declarat Hajra Catic de la Mamele din Srebrenica, în declarații relatate de site-ul de știri Balkan Insight. „Nu sunt fericită pentru că (TPII) nu a făcut un pas suplimentar în căutarea dreptății”, a adăugat Murat Tahirović, șeful Asociației Victimelor Genocidului.
TPII a rezumat acțiunile lui Mladić ca participând sau contribuind la ceea ce numește patru „întreprinderi criminale”, care includ genocidul de la Srebrenica, masacrele bosniacilor și croaților bosniaci, asediul orașului Sarajevo - unul dintre cele mai lungi din istorie - și răpirea forțelor de menținere a păcii ale ONU.
În ceea ce privește asediul capitalei sârbe, Orie a subliniat că Mladić a ordonat bombardamente continue și atacuri cu lunetiști asupra unor ținte cu valoare militară redusă sau inexistentă, pentru a-i menține pe locuitorii acesteia într-o „stare de anxietate constantă”. „De fiecare dată când își părăseau casele, se întrebau dacă vor fi loviți”, a subliniat șeful Tribunalului.
Curtea de la Haga a subliniat, de asemenea, că „căștile albastre” nu și-au putut îndeplini mandatul de a proteja populația civilă, deoarece au fost chiar ținute sub amenințarea armei de oamenii lui Mladic. Acțiunile forțelor olandeze ONU au fost criticate pe scară largă pentru că i-au abandonat destinului pe bosniacii care s-au refugiat în bazele lor, în ciuda multiplelor avertismente că curățarea etnică era în curs. De fapt, justiția olandeză a emis mai multe hotărâri care țin statul responsabil pentru aceste evenimente.
„Crimele comise (de Mladić) sunt printre cele mai atroce cunoscute umanității”, a declarat Orie. Fostul comandant sârb bosniac nu a fost prezent la citirea verdictului împotriva sa, deoarece fusese dat afară din sala de judecată cu puțin timp înainte, după ce strigase pentru o amânare din motive de sănătate.
Comentează