Premium
Scandalul privind distribuirea datelor personale ale utilizatorilor Facebook a luat o nouă amploare miercuri, după ce reţeaua socială a estimat la aproximativ 87 de milioane, faţă de 50 evocate până acum, numărul persoanelor ale căror date ar fi putut ajunge, fără cunoştinţa lor, în posesia companiei Cambridge Analytica, scrie AFP, conform agerpres.ro.
Într-o conferinţă telefonică, miercuri, cu mai mulţi jurnalişti, Zuckerberg a admis din nou "erori" făcute în trecut.
Apreciind că viaţa înseamnă "a învăţa din greşeli", el s-a angajat să acţioneze mai bine pe viitor, chiar dacă "nicio măsură de securitate nu va fi perfectă". Zuckerberg a asigurat totuşi că el rămâne persoana potrivită pentru a conduce grupul în pofida tuturor controverselor care afectează imaginea reţelei sociale, al cărei model economic se bazează pe exploatarea datelor personale ale utilizatorilor săi.
Toni Greblă stă pe ghimpi. Decizia pe care fostul judecător CCR o așteaptă de la magistrații ÎCCJ
El a indicat de asemenea că, în mare, "până la 87 de milioane de utilizatori", şi-ar fi putut vedea datele personale ajunse în posesia firmei britanice Cambridge Analytica (CA), număr cu mult mai mare decât cifra avansată până în prezent de presă, în jur de 50 de milioane.
Dar compania de analize de date şi comunicare strategică, angajată în 2016 în campania prezidenţială a lui Donald Trump, a respins această cifră, menţionând că nu a "primit" datele decât a "30 de milioane" de persoane prin intermediul companiei Global Science Research (GSR), care, conform Facebook, i le-a transmis fără autorizaţie.
Gigi Becali e cel mai tare din lume: Topul în care își spulberă orice adversar
CA a repetat într-un comunicat că nu a folosit aceste date în cadrul activităţii sale pentru echipa de campanie a lui Trump şi că a şters toate informaţiile obţinute atunci când Facebook a informat-o, în 2015 potrivit reţelei sociale, asupra faptului că au fost transmise fără autorizaţie.
CA a intrat în posesia datelor printr-o aplicaţie de teste psihologice propuse pe Facebook, aplicaţie dezvoltată de GSR şi descărcată de mai mult de 300.000 de persoane. La acea vreme, sistemul permitea aplicaţiilor terţe să aibă acces nu doar la datele utilizatorilor care au folosit aplicaţia, dar şi la cele ale prietenilor lor, ceea ce explică numărul foarte ridicat de persoane care ar putea fi afectate.
Prins în acest nou scandal, Mark Zuckerberg s-a angajat într-o contraofensivă politică şi mediatică pentru a convinge utilizatorii, dar şi autorităţile din Statele Unite şi din restul lumii, că reţeaua socială a conştientizat responsabilitatea pe care o are şi acţionează pentru a-şi proteja membrii de orice exploatare dăunătoare a datelor lor, precum şi de orice operaţiune de propagandă sau de dezinformare politică.
Miercuri, grupul şi-a detaliat măsurile destinate a face mai clari şi mai transparenţi parametrii de confidenţialitate şi a explica, într-un alt text, intenţiile de acţiune ale companiei în sensul limitării difuzării datelor personale către terţi.
Marţi, Mark Zuckerberg a anunţat totodată eliminarea a 270 de pagini şi conturi Facebook şi Instagram gestionate de societatea rusă Internet Research Agency (IRA), care ar fi fost deja, potrivit serviciilor americane de informaţii, în spatele unei operaţiuni de dezinformare lansate pentru a destabiliza campania prezidenţială americană din 2016, utilizând în special reţelele sociale.
"Am determinat că IRA utiliza o reţea complexă de conturi false pentru a păcăli oamenii", a scris Zuckerberg, pe pagina sa de Facebook.
Mark Zuckerberg, 33 de ani, urmează să fie audiat de cel puţin două ori în Congresul SUA. El şi-a confirmat prezenţa pe 11 aprilie, la ora 10,00 (14,00 GMT) în faţa Comisiei de Comerţ a Camerei Reprezentanţilor şi a fost de asemenea invitat, pe 10 aprilie, la Comisia pentru Afaceri Juridice din Senatul SUA, alături de patronii Google şi Twitter.
Zuckerberg a fost totodată invitat să dea explicaţii atât de Parlamentul britanic, cât şi de Parlamentul European.
Scandalul CA a costat deja scump grupul, a cărui capitalizare de piaţă a scăzut cu peste 80 de miliarde de dolari de la jumătatea lunii martie, conchide AFP.
