Premium
Cercetătorii CNSAS Mihai Demetriade şi Mădălin Hodor, alături de Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, cer Minsterului Apărării Naţionale să predea întreaga arhivă a Securităţii, acuzând obstrucţionarea justiţiei şi imposibilitatea de a se face dreptate victimelor. ”A pretinde că ar exista motive întemeiate care să justifice un fapt scandalos, şi anume că ministerul continuă să blocheze predarea arhivelor Securităţii, predare instituită ca o obligaţie legală a statului român, este pur şi simplu inacceptabil”, au transmis cei trei. În replică, Ministerul Apărării afirmă că documentele au fost predate încă din 2006, mai puţin cele care ar putea aduce atingere securităţii naţionale, informează News.ro.
Cercetătorii CNSAS Mihai Demetriade şi Mădălin Hodor, alături de Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, cer ministrului Nicolae Ciucă, într-o scrisoare deschisă, ca toate documentele fostei Securităţi să fie predate CNSAS.
”Deţinerea împotriva legii si în secret a acestor dosare prejudiciază nu numai procesul de decomunizare şi deconspirarea Securităţii. Ea obstrucţionează justiţia în mod inechivoc, încălcând drepturile fundamentale ale victimelor şi ale urmaşilor acestora. (…) Sperăm, domnule ministru, că realizaţi gravitatea acestei situaţii. Nu doar un mandat de voinţă al statului român este ignorat dar – mai presus de orice – drepturile acordate cetăţenilor de a-şi cunoaşte, studia şi clarifica identitatea unei întregi infrastructuri a răului, au fost încălcate. Ascunzând memoria represiunii, domnule ministru, deveniţi complice cu răul. Prin gestul continuu şi ilegal al ministerului pe care-l conduceţi, pagini dureroase şi infame din istoria principalului actor represiv al regimului totalitar sunt excluse circuitului civil, dezbaterii democratice şi înfăptuirii juridice a dreptăţii. Aţi antrenat, prin lipsa dumneavoastră de voinţă, un lung şir de consecinţe nefaste. Un trecut odios a fost ascuns privirii victimelor, potenţialele acţiuni în instanţă reglementate de lege au fost anulate înainte de a fi putut să existe, voinţa însăşi a statului privind decomunizarea prin deschiderea arhivelor represive a fost scandalos încălcată”, arată cei trei în scrisoarea deschisă.
Potrivit dcumentului, ”faptul că M.Ap.N. a trimis, selectiv şi parcimonios, anumite fonduri arhivistice către C.N.S.A.S. de-a lungul timpului nu modifică natura lipsei de voinţă în restituirea in integrum a arhivelor capturate în contextul Revoluţiei române”.
”Ne întrebăm, nefiind nici emitentul acestor documente şi nefiind nici cel care să le fi acordat vreun grad de clasificare, în ce bază legală le deţine Ministerul dumneavoastră, şi prin ce modalitate le-a „clasificat”? (…) Documentele despre care vorbim implică fonduri preluate din arhivele tuturor direcţiilor centrale ale D.S.S. dar şi de la fostele Inspectorate judeţene ale M.I. începând din decembrie 1989 până cel puţin în prima parte a anului 1990. Depozite întregi de arhivă au fost preluate atunci preferenţial de M.Ap.N., din care doar o mică parte au fost predate la C.N.S.A.S. În aceeaşi situaţie sunt, spre exemplu, şi fişetele de lucru ale ofiţerilor din conducerea Securităţii conţinând documente esenţiale din zilele Revoluţiei, aflate acum tot în arhivele ministerului pe care-l conduceţi”, se mai arată în scrisoarea deschisă.
Potrivit dcumentului citat, ”a pretinde că ar exista motive întemeiate care să justifice un fapt scandalos, şi anume că ministerul continuă să blocheze predarea arhivelor Securităţii, predare instituită ca o obligaţie legală a statului român, este pur şi simplu inacceptabil”.
”Ascunderea unei istorii scandaloase şi nedemne este o sfidare. (…) Ignorarea, cenzurarea, predarea selectivă, întârzierea unui dialog transparent cu instituţia responsabilă să le primească, lipsa dialogului onest cu societatea generează continuu frustrare, consolidând sentimentul impunităţii”, se mai arată în scrisoarea deschisă.
Ministerul Apărării a transmis, luni, printr-un comunicat de presă, că documentele au fost predate, mai puţin cele care ”ar putea aduce atingere securităţii naţionale”.
