Blocul Național Sindical (BNS) acuză Ministerul Apărării Naționale că nu a aplicat clauza de tip „offset” prevăzută de lege în cazul achizițiilor militare, ceea ce ar fi privat economia de investiții și transferuri de tehnologie de 1.7 miliarde de euro.
„MApN a anunțat că, în perioada 1 ianuarie 2024 – 29 iulie 2025, a alocat peste 41 de miliarde de lei fără TVA pentru achiziția de tehnică militară, echivalentul a aproximativ 8,3 miliarde de euro. În ciuda obligațiilor legale, nu există dovezi privind încheierea acordurilor de cooperare tehnologică și industrială, mecanisme care ar fi trebuit să aducă în economia României investiții directe, transferuri de tehnologie și noi locuri de muncă”, se arată într-un comunicat, emis miercuri de BNS, conform Mediafax.
Achiziții militare de 8,3 miliarde de euro, dar zero beneficii pentru economie
Potrivit sindicatului, aplicarea clauzei de offset ar fi trebuit să aducă economiei românești investiții directe și transferuri de tehnologie de cel puțin 20% din valoarea contractelor, adică aproape 1.7 miliarde de euro.
„La un calcul simplu, dacă MApN a încheiat contracte de achiziție de tehnică militară, în ultimul an și jumătate, în valoare de 8,3 miliarde de euro, la o contribuție minimă financiară de 20% din valoarea acestei sume, de tipul offset, așa cum cere legea, statul român ar fi trebuit să beneficieze de investiții și transferuri de tehnologie de aproape 1,7 miliarde de euro”, se mai arată în comunicat.
„În loc ca miliarde de euro să se transforme în oportunități pentru companiile românești și în venituri suplimentare la bugetul de stat, acestea au lipsit cu desăvârșire. Guvernul deplânge însă situația bugetară a țării și alege să taie de la salariați, adică cei care duc greul economiei”, mai notează BNS, criticând din nou măsurile de austeritate impuse pentru reducerea deficitului bugetar.
BNS consideră că prin inacțiune, instituțiile statului român „își sabotează propriile interese economice și sociale prin neaplicarea unei legi clare și funcționale”.
MApN dezvăluie câți bani a cheltuit pe armament
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că, în perioada 1 ianuarie 2024 – 29 iulie 2025, a alocat peste 41 de miliarde de lei fără TVA pentru achiziția de tehnică militară, echivalentul a aproximativ 8,3 miliarde de euro, evidențiind astfel angajamentul României față de consolidarea capacității sale de apărare în contextul actual al securității regionale.
Potrivit unui comunicat oficial al MApN, fondurile angajate pentru achizițiile de tehnică militară în intervalul menționat au atins suma de 41.222.316.696,39 lei fără TVA. Această sumă reflectă investițiile masive în echipamente și tehnologii militare, care sunt prioritare pentru minister.
În 2024, bugetul total al Apărării a fost de aproximativ 8 miliarde de euro, din care circa 3 miliarde de euro au fost destinați exclusiv achizițiilor de tehnică militară. Inițial, pentru acest an, suma alocată pentru echipamente militare era estimată la 71 de miliarde de lei (aproximativ 14 miliarde de euro), însă doar 16 miliarde de lei (circa 3 miliarde de euro) au fost plătiți efectiv în 2024, restul reprezentând angajamente financiare ce urmează a fi executate ulterior.
Datele oficiale arată că, pentru „active fixe și echipamente militare”, România a efectuat plăți de aproximativ 2,6 miliarde de euro în 2024, ceea ce ridică totalul plăților pentru achizițiile de tehnică militară la circa 5,7 miliarde de euro în anul curent.
Contracte majore și proceduri de achiziție
Deși MApN nu a oferit detalii specifice privind toate contractele, printre cele mai importante acorduri semnate în 2024 se numără achiziția a 54 de obuziere autopropulsate K9 Thunder și echipamente conexe din Coreea de Sud, cu o valoare de 920 milioane de dolari și producție parțială în România. Totodată, cel mai amplu contract din istoria țării este cel pentru 32 de avioane F-35, în valoare de 6,5 miliarde de dolari.
De la începutul anului 2024, MApN a încheiat 47 de contracte și acorduri-cadru pentru achizițiile de tehnică militară. Acestea includ 22 de proceduri competitive, 5 negocieri fără anunț prealabil de participare, 15 comenzi prin Agenția NATO de Sprijin și Achiziții (NSPA) și 5 proceduri specifice aferente contractelor de tip Scrisoare de ofertare și acceptare (Letter of Offer and Acceptance – LOA).
Comentează