Premium
Comisia Europeană (CE) a recomandat marţi României, în raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, să suspende imediat punerea în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare şi să le revizuiască. Raportul a stârnit reacţii vehemente în coaliţia de guvernare, invocându-se o încălcare a ordinii constituţionale naţionale. În acest context, există deja voci în interiorul PSD care doresc atacarea raportului MCV la Curte de Justiţie a UE, au precizat surse din partid pentru STIRIPESURSE.RO.
Vezi AICI raportul MCV pe 2018! (.pdf)
Un asemenea demers ar putea avea două direcţii majore: contestarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare în ansamblu şi contestarea raportului pe 2018. Contestarea MCV ar avea la bază caracterul vădit discriminatoriu al aplicării sale doar României şi Bulgariei, la aproape 12 ani de la aderare.
În privinţa raportului, s-ar miza pe faptul că solicitările Comisiei Europene exced cadrului constituţional. Nu este exclusă nici o denunţare unilaterală a MCV, însă un asemenea gest ar genera alte probleme de imagine şi nu numai, în contextul politic actual la nivel naţional şi european. Ideea denunţării MCV a fost vehiculată şi în 20111, când ministrul de Externe de la acea vreme, Teodor Baconschi, susţinea că, în condiţiile în care Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) "este folosit în alte domenii şi devine un handicap", România îl poate denunţa unilateral.
Un alt argument pentru atacarea la CJUE a raportului ar fi numeroasele inexactităţi factuale din document, dar şi dubla măsura în enunţarea unor principii (în comparaţie cu legislaţia altor state şi cu practicile unor instituţii apreciate în cadrul MCV).
Dincolo de problemele invocate de unii lideri PSD în public şi în discuţiile interne, privind ordinea constituţională, raportul MCV conţine cel puţin o solicitare care încalcă legislaţia primară: "CSM să numească de îndată o echipă interimară de conducere a Inspecţiei Judiciare şi, în termen de trei luni, să numească prin concurs o nouă echipă de conducere a Inspecţiei." Numirea unei noi conduceri interimare este imposibilă din punct de vedere legal, pentru că în acest moment există în vigoare o OUG care prevede că şefii numiţi prin concurs rămân interimari şi după finalizarea mandatelor de trei ani, până la organizarea unui nou concurs.
O acţiunea a României la Curtea de la Luxemburg ar fi un gest fără precedent pe plan intern, însă nu fără precedent la nivelul UE. Cel mai recent, Ungaria a dat în judecată UE la CJUE, pentru cotele de migranţi, vecinii de la vest fiind învinşi însă în instanţă. Pe de altă parte, România ar putea avea probleme într-un asemenea demers şi din cauza lipsei de experienţă a agentului guvernamental la CJUE.
CITEȘTE ȘI: Iaurtul grecesc, mai sănătos decât iaurtul simplu. Beneficiile importante pentru sănătate .
