Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Scenariu: Începe marea epurare în PSD

ziaruldevalcea.ro
sigla PSD

În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză din cotidianul Adevărul pe tema situației interne tot mai complicate din PSD, unde s-ar fi declanșat o operațiune de epurare a unor lideri marcanți.

Adevarul: 

Primarul Iaşiului, Mihai Chirica, preşedintele executiv al PSD, Niculae Bădălău, şi secretarul general adjunct al partidului, Codrin Ştefănescu, vor fi excluşi din PSD pe motiv de trădare.
Primarul Iaşiului, Mihai Chirica, unul dintre criticii constanţi ai liderului PSD, este cu un pas în afara partidului. Membrii Comisiei de Etică din cadrul PSD Iaşi au propus Biroului Permanent Judeţean (BPJ) al filialei excluderea primarului Mihai Chirica din partid, pentru atacurile repetate ale edilului ieşean la adresa conducerii PSD. Totodată, Comisia de Etică a mai propus excluderea din partid a viceprimarului Gabriel Harabagiu şi a fostului deputat de Iaşi Sorin Iacoban, ambii apropiaţi ai primarului de Iaşi.
Contactat de agenţia News.ro, liderul filialei judeţene a PSD Iaşi Maricel Popa a refuzat să comenteze hotărârea Comisiei de Etică, afirmând că BPJ al organizaţiei se va întruni peste câteva zile. Marcel Popa este unul dintre apropiaţii lui Dragnea.
„Eu nu am înţeles despre care PSD vorbim: despre PSD - organizaţia care m-a propus să fiu primar - sau despre PSD-ul lui Dragnea, căruia nu-i convine că mai sunt şi oameni cu puncte de vedere. Dacă vrea să distrugă social-democraţia, nu o să poată, pentru că social-democraţia nu s-a născut la Teleorman. Sunt voci care spun că acum 120-130 ani s-a născut undeva în zona Moldovei “, a reacţionat Mihai Chirica.
Bădălău şi Codrin Ştefănescu, maziliţi pentru trădare
Liderul PSD, Liviu Dragnea, vrea să-i dea afară din partid pe cei care au fost de partea lui Mihai Tudose. Surse din conducerea PSD au declarat pentru „Adevărul“ că, în prima şedinţă a Comitetului Executiv, Dragnea va propune excluderea lui Niculae Bădălău (preşedinte executiv al PSD)  şi a lui Codrin Ştefănescu (secretar general adjunct), pe motiv de trădare.(Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

Creşterea economică de anul trecut din zona euro şi din UE în general a depăşit orice aşteptări şi de aceea instituţiile de prognoză se grăbesc acum să-şi ajusteze în sus estimările. La fel, aprecierea surprinzătoare a euro îi trimite pe strategii de pe piaţa valutară înapoi la masa de calcul. Ei prezic că euro îşi va continua ascensiunea. În tot acest context roz s-ar putea strecura o nouă surpriză: inflaţia. Un sondaj al Institutului pentru Cercetare Economică Ifo a găsit că condiţiile economice din zona euro sunt la cel mai ridicat nivel de după 2000. Creşterea este condusă de investiţiile mai mari şi de consum. SUA şi-au revenit mai repede din criză decât Europa şi acum cresc în ritm normal. Creşterea economică a încurajat sindicatele şi angajatorii să majoreze salariile pe ambele maluri ale Atlanticului.
În Germania, cea mai mare economie europeană, succesul celui mai puternic sindicat, IG Metall, reprezintă probabil începutul unui val masiv de creşteri salariale. Salarii mai mari înseamnă putere de cumpărare şi cerere internă mai mari. Cerere mai mare înseamnă creşterea preţurilor, adică inflaţie. Inflaţia mai puternică decât s-a anticipat ar putea determina Banca Centrală Europeană să majoreze mai repede dobânzile, ceea ce ar frâna actuala creştere economică.
Companiile germane sunt mai optimiste în legătură cu potenţialul lor de export ca oricând în ultimii şapte ani, scrie Handelsblatt. Aproape 40% din companii se aşteaptă ca exporturile să crească şi 55% ca vânzările în străinătate să se menţină la nivelurile de anul trecut, potrivit unui studiu al Camerei Germane de Comerţ şi Industrie. Organizaţia şi-a majorat proiecţia de creştere pentru economia germană în 2018 de la 2,2% la 2,7%. Prognoza a fost publicată înainte ca partidul conservator al cancelarului Angela Merkel să cadă de acord asupra for­­mării coaliţiei de guvernare, după luni de incertitudini- o altă veste bună pentru economie. Economia germană avansează propulsată de forţa mare a consumului, dată de rata de angajare record, îmbunătăţirea siguranţei locului de muncă, de creşterile salariale şi de costurile de împrumut reduse.  Expansiunea a început recent să fie sprijinită de revenirea exporturilor şi de investiţiile companiilor, notează Reuters. (Mai multe detalii AICI)

RFI:

Preşedintele Emmanuel Macron, aflat în vizită în Corsica, a pronunţat miercuri 7 februarie la Bastia un important discurs privind viitorul insulei. El se află sub presiunea naţionaliştilor corsicani care au cîştigat legislativele regionale, dar şeful statului refuză să le accepte unele revendicări. Pe un ton solemn, Emmanuel Macron s-a pronunţat pentru “emanciparea Corsicii” dar cu precizarea că, în ciuda specificităţilor sale, Corsica rămîne un teritoriu francez, situat în “inima Republicii”.
“Dacă vrem ca insula Corsica să-şi păstreze întregul loc pe care îl are în cadrul Republicii, trebuie întîi ca insula Corsica să surmonteze dificultăţile cotidiene, să răspundă aşteptărilor legitime ale locuitorilor, cu un singur obiectiv: ameliorarea vieţii cotidiene a concetăţenilor noştri” a spus şeful statului francez. Si a reamintit în context primul rol al statului, acela de a asigura securitatea locuitorilor de pe insulă. Nimic nu va fi posibil, a mai subliniat preşedintele, dacă violenţa şi insecuritatea vor continua să perturbe insula.
Citez tot din declaraţia sa: "Această violenţă, fie ea de inspiraţie teroristă fie de drept comun, nu este bună pentru Corsica, ea trebuie să dispară pentru ca majoritatea corsicanilor să poată aspira la o viaţă sub semnul egalităţii, al libertăţii al fraternităţii".
Emmanuel Macron a anunţat în consecinţă "toleranţa zero" faţă de delicvenţă şi traficul organizat, în special cel de droguri. In altă ordine de idei, el s-a referit la economie şi la şomajul mult prea ridicat în rîndurile tinerilor, precum şi la lipsa de locuinţe. El exclude însă ideea insituirii unui statut de rezidenţă specială pentru Corsica, măsură cerută de naţionalişti pentru a lupta împotriva speculaţiei imobiliare. (Mai multe detalii AICI)

contributors.ro:

Prea tânărul cancelar al Austriei ne-a arătat, în fond, care este calea pe care se poate merge spre desființarea Uniunii Europene „fără să dai greș”. Ruptura intereselor între țările net contributoare și cele net beneficiare este metoda sigură de a pune capăt Proiectului European postbelic.
Așadar, banii. Dacă va exista vreodată un sfârșit al Uniunii, acesta nu poate veni decât de la o ireductibilă incompatibilitate a intereselor financiare, când cei bogați vor avea impresia că îi costă mai mult întreținerea Europei integrate decât reprezintă câștigurile. Sigur, depinde întotdeauna cum calculezi costurile și beneficiile. Există, dincolo de cele directe, și costuri dar și beneficii ascunse, dar când conduci guvernul la 31 de ani privești balanța ca un contabil. Adenauer și Schuman n-au făcut Comunitatea Europeană la 31 de ani, ci la 75, respectiv 65 de ani, când lumea nu mai era (în caz că fusese vreodată) pentru ei un business și o balanță contabilă primară. Și nu e vorba aici numai de vârstă, bineînțeles.
Pe de altă parte, este adevărat și faptul că diferențele de dezvoltare, infrastructură și culturale între țările vest-europene fondatoare, deși reale (mai ales pe regiuni nord-sud), nu erau, totuși, atât de abrupte pe cât sunt astăzi cele dintre vestul și estul Uniunii. Una e să faci o uniune economico-bugetară între Franța, Germania și Olanda, la care să se adauge mai târziu Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, sau Austria, Finlanda și Suedia, și alta este să adaugi acum acestui proiect integrat țările postcomuniste, în care oamenii câștigă de 4-5 ori mai puțin și au un bagaj de dezvoltare și modernitate, pe tot felul de indicatori, retardat cu cel puțin o jumătate de secol, dacă nu mai mult.
Ca ecuaţia politică să fie şi mai complicată, peste reţinerile crescânde ale opiniei publice vest-europene şi ale guvernelor acestor ţări de a-şi spori contribuţia la bugetul UE se adaugă, colac peste pupăză, atitudinea foarte critică a ţărilor din Europa Centrală faţă de instituţiile şi politicile Uniunii Europene. Cum s-ar spune la noi în popor, şi săraci, şi cu pretenţii („suveranişti”), cam aşa se arată fostele ţări postcomuniste în relaţia cu Bruxellesul, după ce au luat căruţe de bani din fondurile Uniunii. (Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.