Scriitorul Mihai Giugariu a murit

Editura Compania anunţă cu imens regret dispariţia scriitorului Mihai Giugariu.

Mihai Giugariu (născut în 1929 la Chişinău) a urmat Colegiul Naţional « N. Filipescu », apoi Facultatea de Drept din Bucureşti (1946-1950), la care s-a adăugat o specializare în drept comparat la Strasbourg. A lucrat decenii de-a rândul mai ales în magistratură (judecă­tor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la Curtea de Con­turi), a fost avocat şi consilier juridic, dar şi vice­preşe­dinte al Fundaţiei Culturale Române.

Citește și: Karel Gott, supranumit 'Vocea de Aur din Praga', a murit

După debutul din revista Luceafărul în 1965, a publicat romane, nuvele şi eseuri : Fata şi bătrânul, nuvele, Edi­tura pentru Literatură, 1968 ; Condotierul, roman, Cartea Românească, 1970 ; Iubiri rele, nuvele, Cartea Româ­nească, 1973 ; Magdalena, roman, Eminescu, 1975 ; O vacanţă atât de lungă, roman, Eminescu, 1978 ; Mărul lui Paris, eseuri, Eminescu, 1980 ; Mesagerul, roman, Emi­nescu, 1983 ; Nepoţii lui Anton Pann, eseuri, Cartea Ro­mânească, 1986 ; Cină cu langustine, povestiri iberice, Cartea Românească, 1987 ; Destine, roman, Cartea Ro­mânească, 1990 (premiul « Ion Creangă » al Aca­demiei Române), reeditat de Vremea, 2003 ; Barcă pentru para­dis, roman, Compania, 2005 ; Văzut de sus, roman, Vremea, 2008 ; Spre seară, roman, Vremea, 2010 ; Călăuza, roman, Vremea, 2012 ; Avatar, roman, Vremea, 2013 ; Meta­mor­phosis, roman-eseu, Vremea, 2015 ; Psalmii călătorilor, roman, Compania, 2018.