Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză a jurnalistului Cristian Unteanu pe tema intensificării în Europa a mișcărilor antimigraţie în spaţiul european, având ca punct de pornire situația din Italia.
Adevarul:
Matteo Salvini, noul ministru de Interne italian şi reprezentatul în coaliţia de guvernare al partidului Liga Nordului, a declarat ieri la un post TV, că Italia are intenţia să dispună organizarea „unei recenzări a populaţiei Roma din Italia pentru a vedea exact cine sunt, unde sunt şi în ce număr“ , cu precizarea că informaţiile respective vor fi notate într-un „registru“.
Mai departe, a precizat Salvini, urmează o a doua etapă: „cei găsiţi fără documente în regulă vor fi deportaţi în cadrul unor acorduri care vor fi semnate cu alte ţări, dar, din nefericire, italienii de origine roma vor trebui ţinuţi acasă“.
Până în acest moment, asta este, de departe, cea mai interesantă evoluţie în ceea ce se anunţă a fi o reacţie anti-migraţie externă care se transformă acum într-o mişcare antimigraţie economică internă în spaţiul european.
Deocamdată, pentru Italia, prima ţină evidentă par să fie comunităţile de romi care s-au stabilit în preajma marilor oraşe, considerate drept o sursă majoră de criminalitate, dar şi de murdărie şi o veşnică ameninţare de epidemii. Deocamdată, aceasta va fi etnia cu probleme, fiind absolut evident că foarte mulţi dintre ei provin de România.
Dar promisiunea electorală a coaliţiei guvernamentale merge cu mult mai departe. Atenţie mare la aceste propuneri căci, în noul context european, s-ar putea să fie extrem de tentate pentru multe dintre guvernele puse sub presiune de a „face curat“ în pripriile ţări, identificând persoane sau grupe de persoane considerate „probleme“ pentru securitatea şi ordinea internă. Astfel, pentru a răspunde unei foarte reale şi serioase crize demografice care devine o problemă endemică pentru Italia, statul ar urma să ofere şcolarizare gratuită pentru toţi copiii proveniţi din „familii italiene“. Fără a se preciza criteriile după care se va analiza şi accepta „originea italiană“ şi dacă, în acest sens, va fi valabil doar criteriul cetăţeniei. În acelaşi pachet legislativ ar urma să intre şi închiderea tuturor taberelor unde se află acum populaţia rroma, cu precizarea că acei copii din familii rroma care nu frecventează cursurile şcolare vor fi luaţi cu forţa din familiile respective. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
In timp ce Emmanuel Macron discuta, marţi 19 iunie, cu Angela Merkel despre Europa şi despre imigraţie, un alt summit se derula la Budapesta, unde şi-au dat întîlnire premierii din Ungaria, Austria, Polonia, Cehia şi Slovacia. Două reuniuni şi două viziuni diferite despre Europa, într-un context de criză migratorie şi de „proces de descompunere a Europei”, cum declara recent ministrul francez de finanţe, Bruno Le Maire. Europenii plătesc acum preţul unei inerţii care durează de douăzeci de ani în materie de imigraţie, arată, în Franţa, cotidianul Le Monde. Ce soluţii se conturează la orizont pe fondul a două concepţii total diferite despre cum ar trebui să arate lumea?
Pentru unii observatori ceea ce vor încerca europenii, în contextul consiliului european de la sfîrşitul acestei luni, este de a înăspri condiţiile de primire a migranţilor dar şi de a salva aparenţele ideologice. In Germania în special cancelara Angela Merkel nu are de ales. Ministrul ei de interne i-a dat un fel de ultimatum pentru a spune „stop” imigraţiei, iar în caz contrar coaliţia se destramă şi probabil că acest lucru va însemna sfîrşitul carierei politice a doamnei Merkel.
Un alt tip de ultimatim vine şi dinspre ţările care nu vor imigranţi şi nici politica de cote propusă de Bruxelles. Austria, care a primit masiv imigranţi, consideră că nu mai poate integra noi veniţi. Iar Ungaria, Cehia, Slovenia, Slovacia şi Polonia pur şi simplu nu vor să devină nişte gigantice "tabere de imigranţi", ca să reiau o expresie folosită de preşedintele Donald Trump în Statele Unite.
Aceste ţări din Europa centrală şi de răsărit recurg în prezent la o serie întreagă de argumente de ordin legal, istoric şi filozofic pentru a-şi apăra poziţia. Dreptul la continuitate istorică, dreptul unui popor de a rămîne el însuşi, refuzul de a deveni străin în propria ţară, aspiraţia profundă de a avea o identitate, teama de insecuritate culturală... sunt tot atîtea concepte şi argumente care intră astăzi, fără complexele de ieri, în confruntarea de idei. De notat că şi în Franţa dreapta conservatoare a adoptat un slogan în aceelaşi spirit, formulat cam aşa: „pentru ca Franţa să rămînă Franţa”.
In faţa acestor nelinişti, răzvrătiri ideologice şi mişcări (aş spune de rezistenţă) se află teoria dominantă care s-a încrustat în spirite după al doilea război mondial. O viziune vehiculată masiv de mişcările de stînga, în virtutea căreia naţionalismul înseamnă război. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Germania, economia care trage după ea o bună parte din Uniunea Europeană, în special Europa de Est, va simţi din plin această încetinire, apreciază strategii institutului de cercetare economică Ifo, care şi-au redus estimările de creştere economică pentru Germania la 1,8% anul acesta şi următorul de la 2,6% respectiv 2,1%. Alţi economişti avertizează că un război comercial, către care se îndreaptă SUA, China, UE şi alte economii majore, va face rău tuturor părţilor implicate şi economiei mondiale în general.
„Pericolele pentru economia Germaniei au crescut semnificativ“, atenţionează Timo Wollmershaeuser, economist la Ifo. „Avantajele economice ale Germaniei sunt cu mult depăşite ca greutate de două riscuri: criza euro 2.0 prin Italia şi un război comercial“, a spus economistul, citat de Reuters. El a precizat că economia germană a evoluat semnificativ mai slab decât s-a anticipat în primele luni ale anului. Evaluări în acelaşi ton a făcut şi banca centrală a Germaniei, Bundesbank, săptămâna trecută. Însă instituţia este încrezătoare că avansul economic va fi hrănit cu energia cheltuielilor statului, a consumului privat şi a activităţii din construcţii. De aceea, consideră banca centrală, economia a revenit la un ritm mai alert în trimestrul doi.
De când Bundesbank a făcut aceste prognoze, adică de săptămâna trecută, pericolul ca actualele tensiuni comerciale să degenereze într-un război comercial de uzură a crescut semnificativ. Vineri, administraţia americană condusă de preşedintele Donald Trump a anunţat tarife de import de 25% pentru produse chinezeşti de până la 50 de miliarde de dolari, ceea ce a determinat Beijingul să răspundă cu tarife de 25% pentru bunuri americane de 34 de miliarde de dolari. Luni, Trump a ameninţat cu taxe adiţionale de 10% pentru produse chinezeşti de 200 de miliarde de dolari. Ca replică, ministerul comerţului din China a promis măsuri similare dacă SUA îşi pun în practică ameninţările. (Mai multe detalii AICI)
