Jean Valvis, antreprenor elvețian de origine greacă și fondatorul brandurilor Aqua Carpatica și Domeniile Sâmburești, a demarat procesul de demolare a halelor deteriorate ale fostei ferme de iepuri din Balotești, situată la marginea Pădurii Săftica. Pe acest teren, există posibilitatea de a se construi locuințe în viitor.
În martie 2004, Jean Valvis și familia sa au achiziționat Institutul de Cercetări și Producție pentru Păsari și Animale Mici Balotești (ICPPAM) printr-un contract de vânzare-cumpărare semnat de Ovidiu Mușetescu, președintele de atunci al Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului (APAPS), conform Profit.ro.
Prin acest acord, familia Valvis a preluat de la statul român șase ferme situate în Săftica, Tâncăbești și Balotești, precum și un abator în Chitila, toate acestea fiind situate pe terenuri cu o suprafață totală de aproximativ 60 de hectare. Valoarea tranzacției a fost de 5,45 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 130.000 de euro, conform relatărilor din presa de la acea vreme.
Producția de ouă de la găinile adulte din cadrul Institutului de Cercetări și Producție pentru Păsări și Animale Mici Balotești (ICPPAM) era valorificată prin stația proprie de incubație, fiind utilizată pentru repopularea fermelor de reproducție din întreaga țară cu pui de o zi. În medie, se distribuiau anual aproximativ un milion de pui, iar producția maximă atinsă a fost de 14 milioane de pui pe an, conform documentelor analizate de sursa mai sus menționată.
În cadrul modernizărilor din anii '80, ICPPAM a inițiat și cercetări în domeniul creșterii iepurilor, astfel fiind înființată ferma 6 din Săftica, compusă din două module a câte patru hale, fiecare cu o capacitate de 1.000 de iepuri. La început, au fost importate patru linii pure, destinate programelor de hibridare și ameliorare. În paralel cu aceste programe, s-au desfășurat și cercetări tehnologice pentru a studia microclimatul în halele de iepuri.
Fosta fermă 6 se întinde astăzi pe o suprafață de aproximativ 7,7 hectare, situată la marginea Pădurii Săftica. Din aceasta, circa 4,7 hectare sunt înregistrate ca teren aferent construcțiilor, iar restul de 2,9 hectare este teren arabil.
Jean Valvis intenționează să elibereze acest teren de cele 8 hale, o anexă, un depozit, o centrală termică și o magazie din lemn, toate fiind într-o stare avansată de degradare.
„Construcțiile de pe acest amplasament sunt de tip zootehnic/industrial și se află într-o stare severă de degradare, având structura de rezistență, acoperișurile și zidăriile afectate. Recondiționarea lor pentru a deveni clădiri funcționale nu este fezabilă. Beneficiarul realizează această investiție în acest stadiu pentru a elimina riscurile generate de aceste construcții deteriorate și pentru a rezolva obligațiile fiscale prin radierea acestor construcții din cărțile funciare,” se menționează în documentul înaintat autorităților pentru obținerea aprobării de demolare.
Conform Planului Urbanistic General al comunei Balotești, destinația aprobată pentru terenul fostei ferme este pentru locuințe și funcțiuni complementare locuirii.
Întrebați de Profit.ro despre planurile lor pentru acest teren, Jean Valvis și reprezentanții institutului de cercetare nu au oferit un răspuns până la publicarea articolului.
Activitățile de producție ale institutului au fost reduse treptat, începând cu anul 2004, când statul român și-a vândut participația, așa cum se menționează în documentul citat.
„De atunci și până în prezent, nu s-au mai realizat investiții în întreținerea și consolidarea construcțiilor și a împrejmuirilor. Intemperiile, creșterea vegetației și vandalismul au contribuit la degradarea clădirilor, care acum au acoperișuri, structuri de rezistență și închideri extrem de deteriorate. De asemenea, împrejmuirile au fost rupte, distruse sau furate pe suprafețe mari. Construcțiile și instalațiile anexe sunt într-un stadiu avansat de degradare și nu mai pot fi utilizate din punct de vedere tehnic,” se arată în documentul verificat de Profit.ro.
Jean Valvis a realizat două vânzări importante: în 2002, a vândut producătorul de apă minerală Dorna Apemin către Coca-Cola, într-o tranzacție estimată la 40 de milioane de euro, iar în 2008, a vândut Dorna Lactate, care deține brandul LaDorna, către grupul francez Lactalis. În 2022, Valvis a vândut 20% din acțiunile Carpathian Springs, producătorul Aqua Carpatica, grupului american PepsiCo.
Istoria ICPPAM
Istoria Institutului de Cercetare și Producție pentru Păsări și Animale Mici Balotești (ICPPAM) a cunoscut transformări semnificative, în special după anul 1981, când Nicolae Ceaușescu a efectuat o vizită neanunțată pe 22 aprilie, însoțit de Ministrul Agriculturii, Angelo Miculescu, și inginerul Stan Târlea, director general al Centralei Avicole.
În urma acestei vizite, Angelo Miculescu a informat că institutul dispunea de efective de selecție insuficiente, care, deși valoroase, nu erau suficiente pentru a popula marile ferme avicole din țară. Drept urmare, conducerea institutului a fost schimbată, iar directorul Mihail Ștefănescu a fost înlocuit cu Grigore Muscalu, un specialist în ameliorarea păsărilor, cu pregătire internațională.
Sub conducerea lui Grigore Muscalu, institutul a cunoscut o restructurare majoră. Au fost construite ferme de selecție la Avicola Tărtășești, care ulterior au devenit Centrul de Selecție și Ameliorare a raselor grele din cadrul Centralei Avicole. În același an, denumirea stațiunii a fost schimbată în Institutul de Cercetare și Producție pentru Păsări și Animale Mici Balotești (I.C.P.P.A.M.).
Toate institutele de cercetare zootehnică au fost obligate să dezvolte un sector de producție pentru a-și finanța activitatea de cercetare. Prin reorganizarea ICPPAM, institutul a beneficiat de fonduri suplimentare, ceea ce a permis extinderea bazei de cercetare, dotarea laboratoarelor și facilitarea vizitelor de documentare în străinătate pentru personalul de cercetare.
Grigore Muscalu a preluat conducerea programului de ameliorare a găinilor din rase grele și a construit o nouă bază de cercetare la Balotești, formată din 18 hale și o stație de incubație modernă. Scopul acestei noi platforme era producția de material biologic necesar fermelor de producție din țară, prin reproducerea raselor grele la nivel de părinți și bunici.
După 1989, odată cu desființarea Centralei Avicole, institutul a fost tratat ca o societate comercială, deși Hotărârile de Guvern 1284/08.10.1990 și 100/1991 stipulau că institutul ar trebui să își păstreze statutul de cercetare.
Comentează