Prim-ministrul francez Sebastien Lecornu a promis vineri că nu se va prevala de prevederea constituţională care îi permite să legifereze fără votul deputaţilor; el speră să evite astfel o moţiune de cenzură la viitoarele dezbateri parlamentare asupra bugetului, transmite AFP.
"Renunţarea la articolul 49.3" din Constituţie - utilizat pentru adoptarea tuturor bugetelor după realegerea preşedintelui Emmanuel Macron în 2022 - "nu trebuie să ne facă să renunţăm ca Franţa să aibă un buget la 31 decembrie", a afirmat premierul, care urmează să îşi prezinte guvernul "în zilele următoare".
Lecornu este al treilea şef al guvernului de la Paris din iunie 2024 şi al cincilea din actualul mandat prezidenţial al lui Macron. El s-a angajat să reducă datoria publică ajunsă la 114% din produsul intern brut, în acelaşi timp cu reforme bugetare profunde, apreciate de AFP ca garanţii pentru opoziţia care ameninţă cu o moţiune de cenzură în Adunarea Naţională, unde premierul nu dispune de majoritate. În decembrie anul trecut, cabinetul condus de Michel Barnier a căzut tocmai în urma unei astfel de moţiuni.
"Odată ce guvernul nu mai poate fi în poziţia de a întrerupe dezbaterile (parlamentare - n. red.), nu mai există deci niciun pretext pentru ca dezbaterile să nu înceapă săptămâna viitoare, a spus Lecornu.
Ca premier desemnat, el urmează să ţină luni sau marţi un discurs de politică generală în faţa deputaţilor din Adunarea Naţională.
Joi, Lecornu a sugerat, în contextul unor noi proteste sindicale, câteva direcţii de acţiune privind salariaţii sau pensionarea femeilor. Vineri, el a propus o "taxă pe patrimoniul financiar", care să înlocuiască aşa-numita taxă Zucman pe marile averi, cerută de stânga.
Noul prim-ministru participă la consultări de când a fost nominalizat, la începutul lui septembrie. Vineri, seria interlocutorilor a continuat cu partidul de extremă dreaptă Adunarea Naţională (Rassemblement National, RN - a nu se confunda cu denumirea oficială a camerei inferioare a parlamentului - n. red.), care dispune de cel mai mare grup parlamentar, şi cu Partidul Socialist.
Şefa RN, Marine Le Pen, a comentat după întrevederea cu Lecornu că renunţarea la articolul 49.3 este o dovadă de "respect mai mare pentru democraţie", iar liderul socialist Olivier Faure a apreciat că este o "adevărată evoluţie".
Faure a cerut însă o dezbatere şi un vot în parlament asupra reformei pensiilor, adoptată în 2023 prin recurgerea la articolul respectiv şi puternic contestată. "Există într-adevăr un început de ruptură privind forma, dar pe fond nu s-a schimbat nimic", a declarat el după două ore de dialog cu Lecornu. Politicianul socialist consideră că bugetul "copiat" de acesta este în continuare "foarte insuficient şi în multe privinţe alarmant".
În ceea ce priveşte o eventuală moţiune de cenzură după discursul de politică generală, Faure nu a dat un răspuns ferm, afirmând că "vom judeca în funcţie de ce ne va spune în acel moment".
Din partea stângii radicale, partidul Franţa Nesupusă intenţionează în continuare să depună o moţiune de cenzură "imediat ce va fi nominalizat" guvernul lui Lecornu, a scris pe X coordonatorul naţional al formaţiunii, Manuel Bompard.
Comentează