Președintele CCR, Marian Enache, a declarat vineri, la o conferință internațională pe tema pe tema aplicării deciziilor CJUE în România, că nu trebuie să apară un concurs între prioritatea dreptului european și supremația constituțiilor naționale, ci să existe un sistem de cooperare de tipul „vaselor comunicante”.
Potrivit președintelui CCR, o hotărâre CJUE poate să primeze în fața Constituției unui stat atunci când la nivel european s-a efectuat „o armonizare completă a nivelului de protecție a unui drept fundamental”. Când nu s-a realizat acestă armonizare la nivel național, atunci se poate aplica prevederea constituțională din statul respectiv.
Extrase din intervenția președintelui Curții Constituționale:
- „La nivelul Uniunii Europene, însă, nici Constituția unui stat și nici legislația internă a acestuia nu pot fi privite în afara ordinii juridice europene, în condițiile existenței dreptului european izvorât din tratatele constitutive ale Uniunii Europene. Astfel cum am afirmat și cu alte prilejuri, aceste ordini juridice nu funcționează separat, ci într-un raport de complementaritate și reversibilitate, fiecare păstrându-și identitatea și fizionomia dreptului pozitiv propriu. Cu alte cuvinte, nu ne aflăm în prezența unui concurs dintre prioritatea dreptului european și supremația constituțiilor naționale, această posibilă percepție generând portențiale efecte dăunătoare asupra statului de drept însuși și asupra democrației. Ideea majoră este aceea a circumscrierii corecte a celor două tipuri de ordini juridice, acestea înscriindu-se mai degrabă într-un sistem de cooperare de tipul „vaselor comunicante”; chiar dacă fiecare își păstrează forma și autonomia, ele comunică și se regăsesc în același sistem de viziune, acțiune și finalitate”
- „Prioritatea dreptului Uniunii nu trebuie privită ca hegemonia acestui tip de drept, care trebuie interpretat și aplicat prin procedurile armonizării survenite din dialogul judiciar dintre instanțele care aplică dreptul Uniunii Europene și cel național”
- „Aplicarea dreptului Uniunii nu afectează suveranitatea și supremația Constituției naționale, din moment ce domeniile de competență și atribuțiile Curții Constituționale și ale Curții de Justiție a Uniunii Europene sunt diferite. Raportat la cazuistica acestora, trebuie respectată regula variabilă a jocului, în funcție de natura normei juridice, de domeniul ei de aplicare și de raportul just de prevalență între o normă europeană și una de proveniență națională”
- „Constituțiile naționale și ordinea juridică a Uniunii Europene se completează reciproc și, prin urmare, sunt susceptibile de coexistență și dezvoltare consubstanțială. În acest sens, este relevantă hotărârea de referință pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza Melloni, potrivit căreia „în esență (…), atunci când există un conflict normativ între dispoziții de drept național (constituțional) și dispoziții ale dreptului Uniunii, într-o situație în care legiuitorul Uniunii a efectuat o armonizare completă a nivelului de protecție a unui drept fundamental, compatibilitatea unei măsuri naționale cu un astfel de drept trebuie examinată în raport cu dreptul Uniunii, iar nu în raport cu normele constituționale naționale”. O altă hotărâre edificatoare a Curții de Justiție a Uniunii Europene este cea dată în Cauza Akerberg Fransson: „În cazul în care nu există o astfel de armonizare, se pot aplica standarde naționale mai ridicate decât cele garantate de Carta Uniunii, cu condiția ca 'supremația, unitatea și eficacitatea dreptului [Uniunii] să nu fie compromise prin aceasta'”.
- „Relația dintre Curtea de Justiție a Uniunii Europene și instanțele constituționale nu este una fără inadvertențe jurisprudențiale inerente, iar acestea apar când cele două ordini juridice fixează standarde diferite pentru protecția valorilor ocrotite deopotrivă de Constituție, tratatele de bază și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Ambele ordini juridice aduc în discuție o protecție ascendentă a acestor valori, între ele existând o competiție permanentă în proteguirea lor”
- „În ce mă privește ca cetățean, opțiunea fundamentală pentru România este și trebuie să fie modelul de civilizație al U.E., împărtășirea și implementarea aceluiași patrimoniu de valori europene în care dreptul reprezintă un fundament cultural, un mijloc integrator și civilizator al spațiului juridic și socio-economic comun al unei societății europene, în care să ne regăsim ca cetățeni egali și liberi”
Comentează