Şeful NATO, Mark Rutte, a declarat că subiectul suveranităţii Groenlandei nu a fost abordat, miercuri, în cadrul discuţiilor sale cu preşedintele american Donald Trump. Rutte a explicat că acordul pentru Groenlanda va fi unul complex, asta în timp ce Trump a anunțat că americanii vor construi Domul de Aur în Groenlanda și vor asigura securitatea pentru întreaga regiune arctică, informează News.ro.
Întrebat de canalul Fox News dacă Groenlanda va rămâne sub suveranitatea daneză în cadrul acestui viitor acord, el a răspuns că subiectul „nu a fost abordat în cadrul discuţiilor (sale) cu preşedintele” american.
„El se concentrează pe ceea ce trebuie să facem pentru a proteja această imensă regiune arctică, unde au loc schimbări, unde chinezii şi ruşii sunt din ce în ce mai activi”, a adăugat Mark Rutte.
„Întâlnirea de miercuri seara a fost foarte bună. Dar mai este mult de lucru”, a declarat Mark Rutte după ce Donald Trump asigurase mai devreme că a conceput împreună cu şeful NATO „cadrul unui viitor acord privind Groenlanda” care va mulţumi pe toată lumea şi care va fi „pentru totdeauna”.
„Veţi vedea totul”, a adăugat Rutte. „Vor mai fi şi alte discuţii”, a spus secretarul general al NATO.
Trump renunță la taxele vamale impuse țărilor europene și anunță un posibil acord pentru Groenlanda
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că Statele Unite și NATO au stabilit „cadrul unui posibil acord viitor” privind Groenlanda și regiunea arctică, în urma unei întâlniri cu secretarul general al Alianței, NATO, Mark Rutte.
Donald Trump a făcut anunțul pe propria rețea de socializare Truth Social. Decizia a fost luată la finalul unei întâlniri pe care Trump a avut-o cu șeful NATO, Mark Rutte. El a dezvăluit că s-a stabilit formarea unui cadru pentru un viitor acord privitor la Groenlanda. Ca urmare, liderul SUA anunțat că renunță la tarifele vamale impuse țărilor europene, scrie Mediafax.
„Pe baza unei întâlniri foarte productive pe care am avut-o cu Secretarul General al NATO, Mark Rutte, am format cadrul unui viitor acord cu privire la Groenlanda și, de fapt, la întreaga regiune arctică. Această soluție, dacă va fi realizată, va fi una excelentă pentru Statele Unite ale Americii și pentru toate națiunile NATO. Pe baza acestei înțelegeri, nu voi impune tarifele care urmau să intre în vigoare la 1 februarie”, a scris Donald Trump.
Discuțiile cu privire la Groenlanda continuă
Președintele SUA a mai spus că discuțiile vor continua.
„Discuții suplimentare au loc cu privire la Domul de Aur în ceea ce privește Groenlanda. Informații suplimentare vor fi puse la dispoziție pe măsură ce discuțiile progresează. Vicepreședintele JD Vance, Secretarul de Stat Marco Rubio, Trimisul Special Steve Witkoff și alte persoane, după cum este necesar, vor fi responsabile de negocieri - Aceștia îmi vor raporta direct”, a precizat Donald Trump.
DANEMARCA REMARCĂ „MESAJE POZITIVE”
Donald Trump a transmis „mesaje pozitive” prin suspendarea ameninţărilor cu taxe vamale şi renunţarea la un atac militar, a reacţionat ministrul danez al afacerilor externe, fără a dori să se pronunţe asupra proiectului de acord anunţat de preşedintele american.
„Trump spune că suspendă războiul comercial, spune «nu voi ataca Groenlanda», acestea sunt mesaje pozitive”, a declarat Lars Lokke Rasmussen la televiziunea publică daneză DR.
Donald Trump „a avut, de asemenea, o conversaţie fructuoasă cu secretarul general al NATO”, a adăugat el, fără a dori să dea alte detalii după ce preşedintele american a anunţat un „cadru” de acord privind Groenlanda în cadrul întâlnirii cu Mark Rutte.
SCEPTICISM ÎN GROENLANDA
Anunţul lui Donald Trump despre un proiect de acord cu privire la Groenlanda a fost întâmpinat cu scepticism pe insula autonomă daneză râvnită de preşedintele american. Mai mulţi groenlandezi chestionaţi de AFP la Nuuk, capitala teritoriului, s-au arătat sceptici la aflarea veştii sau au refuzat să o creadă.
„Este pur şi simplu o minciună. Minte”, a reacţionat Mickel Nielsen, un tehnician în vârstă de 47 de ani. „Nu cred nimic din ce spune şi cred că nu sunt singurul”, a adăugat el.
„Trump? Nu cred”, a comentat Anak, o asistentă medicală în vârstă de 64 de ani. „Groenlanda este ţara groenlandezilor. Nu poţi dispune de ea aşa, pentru orice. În orice caz, nu pentru Trump”, a adăugat ea.
Acelaşi sentiment îl împărtăşeşte şi Miki. „Poate spune ceva şi două minute mai târziu spune contrariul. Aşadar, este dificil să-l crezi”, a explicat bărbatul de 31 de ani.
Conform celui mai recent sondaj, 85% dintre groenlandezi se opun alipirii teritoriului la Statele Unite şi doar 6% sunt în favoarea acesteia.
CASA ALBĂ, ZGÂRCITĂ CU DETALIILE
Casa Albă a declarat miercuri că detaliile acordului-cadru privind Groenlanda, anunţat mai devreme de preşedintele Donald Trump, trebuie încă finalizate „de către toate părţile implicate” şi vor fi făcute publice după finalizarea acestora, relatează CNN.
„Dacă acest acord va fi aprobat, iar preşedintele Trump este foarte optimist în acest sens, Statele Unite îşi vor atinge toate obiectivele strategice referitoare la Groenlanda, cu costuri foarte mici, pentru totdeauna”, a declarat Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, într-un comunicat.
„Preşedintele Trump dovedeşte încă o dată că este un negociator de excepţie. Detaliile vor fi făcute publice după ce vor fi finalizate de toate părţile implicate”, a adăugat ea.
Liderii Uniunii Europene se vor reuni într-un summit de urgenţă joi, chiar şi după ce preşedintele american Donald Trump şi-a retras ameninţările cu tarife vamale împotriva unor ţări din Groenlanda, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al Consiliului European.
RENEGOCIEREA ACORDULUI DIN 1951 PRIVIND PREZENŢA MILITARĂ A SUA ÎN GROENLANDA
O parte din cadrul potenţial privind Groenlanda include renegocierea acordului din 1951 care a oficializat prezenţa militară a SUA pe insulă, a declarat pentru CNN o persoană familiarizată cu acest subiect.
Acest tratat între SUA şi Danemarca a permis prezenţa militară americană în Groenlanda pe termen nelimitat. În timpul Războiului Rece, acolo se aflau peste o duzină de instalaţii militare americane. Toate, cu excepţia uneia, s-au închis odată cu sfârşitul Războiului Rece. Dar, în contextul ameninţărilor lui Trump de a prelua controlul, Danemarca a declarat că ar fi de acord cu resurse militare suplimentare. Iar secretarul general al NATO, Mark Rutte, a insistat asupra unei astfel de renegocieri ca modalitate de a satisface cererile lui Trump.
Nu este clar cum va fi renegociat tratatul. Dar un indiciu a venit dintr-o declaraţie a unui purtător de cuvânt al NATO, care a spus că negocierile viitoare se vor concentra în parte pe „asigurarea faptului că Rusia şi China nu vor câştiga niciodată un punct de sprijin - economic sau militar - în Groenlanda”. Acest lucru sugerează că un pact actualizat ar putea include dispoziţii specifice care să interzică Beijingului şi Moscovei să opereze în Groenlanda, notează CNN.
PROPRIETATE SUA PE MICI PORŢIUNI DE TERITORIU
O propunere care a fost discutată miercuri în cadrul unei reuniuni a oficialilor NATO şi care a fost avansată în discuţiile anterioare dintre membrii alianţei şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost posibilitatea ca Danemarca să permită SUA să construiască mai multe baze militare în Groenlanda, care ar fi construite pe terenuri considerate teritoriu suveran al SUA, a declarat un oficial NATO pentru CNN.
Informaţia a fost publicată şi de The New York Times.
Nu este clar dacă această propunere va face în cele din urmă parte din cadrul la care a făcut aluzie miercuri preşedintele SUA, Donald Trump, când a renunţat la ameninţările sale cu tarifele vamale după o întâlnire cu Rutte, dar, în general, creşterea prezenţei militare americane în Groenlanda a fost un subiect recurent în discuţii, a spus oficialul.
CE SPUNE PUTIN
Liderul rus Vladimir Putin a încercat miercuri să distanţeze Moscova de orice rol în dezbaterea despre Groenlanda, afirmând că „ce se întâmplă cu Groenlanda nu priveşte deloc” Rusia.
Dar el a făcut această declaraţie oferind în acelaşi timp un context istoric care, totuşi, părea să aprobe ambiţiile preşedintelui american Donald Trump, observă CNN.
Vorbind miercuri la o reuniune a Consiliului de Securitate, Putin a menţionat vânzarea Alaskăi de către Rusia în 1867, subliniind că SUA au cumpărat teritoriul cu 7,2 milioane de dolari, o sumă care, potrivit estimărilor sale, ar echivala astăzi cu 158 de milioane de dolari.
Putin a comparat apoi dimensiunea Alaskăi cu cea a Groenlandei şi a sugerat că, folosind o logică similară, valoarea Groenlandei ar putea fi „undeva între 200 şi 250 de milioane de dolari” sau „mai aproape de un miliard” dacă ar fi calculată folosind preţurile istorice ale aurului.
„Cred că Statele Unite îşi vor putea permite această sumă”, a spus el.
Apoi a citat o altă vânzare istorică: vânzarea Insulelor Virgine de către Danemarca către SUA în 1917.
Problema „nu ne priveşte”, a subliniat Putin adăugând că ar trebui rezolvată între Danemarca şi SUA. „Întâmplător, Danemarca a tratat întotdeauna Groenlanda ca pe o colonie şi a tratat-o destul de dur, dacă nu chiar cu cruzime”, a ţinut el să menţioneze. „Dar asta este o altă problemă şi aproape nimeni nu mai este interesat de ea acum. Dar cu siguranţă nu ne priveşte. Cred că vor rezolva problema între ei”, a spus liderul de la Kremlin.
Comentează