Şeful UDMR, Kelemen Hunor, spune că reforma în justiţie ar merita chiar o slujbă în anul Reformaţiei

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a susţinut vineri, în cadrul şedinţei Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) de la Târgu Mureş, că reforma în justiţie, dezbătută intens în aceste zile, ar merita o slujbă în anul Reformaţiei, fiindcă nu este corect ca unii să pozeze în deţinătorii adevărului absolut, conform Agerpres.

"Mă gândesc la reforma în justiţie, despre acel proces care are loc în aceste zile şi despre care eu consider că ar merita chiar o slujbă acum, în anul Reformaţiei (500 de ani de la reforma luterană, n.r). Aşadar, eu consider că nu este corect ca oricine să apară în această chestiune ca şi deţinătorul adevărului suprem, indiferent ce crede opoziţia sau guvernul despre această chestiune trebuie să fie adevărul suprem şi această parte să apară ca deţinătorul adevărului în faţa societăţii. Eu cred că în societate nu există nicio chestiune care, din când în când, să nu poată fi rediscutată, să nu trebuiască rediscutată", a afirmat liderul UDMR.

Acesta a arătat că există chestiuni care trebuie regândite şi soluţionate, iar un exemplu este separaţia puterilor în stat. "Nu pentru ca Justiţia să se supună unui partid politic, nu. Este vorba despre separaţia puterilor în stat, este vorba ca fiecare să fie conştient de propria răspundere şi în cadrul propriilor sale competenţe să ia decizii şi să-şi vadă de treabă. Dacă avem experienţe, indiferent din care parte vin, atunci aceste experienţe trebuie dezbătute şi trebuie să fim în stare să luăm decizii. Nu sunt de acord să etichetăm, de pe o parte sau alta, pe aceia care gândesc altfel, pentru că asta este cel mai simplu, să pui o etichetă pe cineva şi să spui că împiedică lupta anticorupţie sau că vrea să supună Justiţia politicii, fie să spui că ceea ce face este lipsit de bun simţ. Eu cred că societatea trebuie să se protejeze de astfel de etichete, în primul rând pentru că etichetele niciodată nu au născut nimic bun", a subliniat Kelemen.

Preşedintele UDMR a susţinut că, în Parlament, în comisiile de specialitate, au fost prezentate tot felul de poziţii pe pachetul privind justiţia şi că votul s-ar putea să aibă loc în săptămânile care urmează. Potrivit liderului UDMR, în cadrul dezbaterilor pe marginea Legii Justiţiei au apărut tot felul de discuţii legate de creşterea duratei de studiu sau de faptul că procurorii şi magistraţii ar trebui să dea declaraţii pe propria răspundere în privinţa colaborării cu Securitatea sau cu alte servicii secrete. "De ce este o problemă dacă în cadrul învăţământului, în cadrul consolidării carierei creşte durata de rezidenţă, pentru că la fel se întâmplă şi la medici? Eu cred că în Justiţie, dar şi în alte domenii nu este chiar o catastrofă dacă omul mai învaţă 2 ani şi mai adaugă cunoştinţe la cele învăţate la universitate şi la cei 2 ani care urmează. De ce este o problemă dacă un procuror sau un magistrat trebuie să dea o declaraţie cum că nici în regimul anterior nu a colaborat nici cu Securitatea şi cu nici un fel de serviciu secret. Şi de ce este o problemă dacă acest lucru este analizat de acel for competent care are dreptul să acceseze astfel de informaţii. De ce este o problemă dacă o propoziţie din Constituţie se transpune în lege, fără să se ia nimic şi fără să se adauge nimic din această afirmaţie, afirmaţie care se referă la modul în care lucrează Parchetul şi cum lucrează procurorii? De ce este o problemă dacă din Constituţie se transpune o afirmaţie în lege şi de ce este o problemă dacă vedem magistratul în vârful justiţiei, şi nu magistratul şi procurorul? Pentru că magistratul şi procurorul au datoria să arunce lumină pe diferite aspecte ale aceluiaşi caz", a susţinut acesta.

Kelemen Hunor a precizat că el nu vede de ce au fost stârnite atâta discuţii pe marginea acestui subiect şi că nu vede existenţa unei probleme dacă deciziile Curţii Constituţionale se vor introduse de către legislativ în Codul penal sau Codul civil. "Aţi mai văzut dumneavoastră ţară în care să existe peste 50 de decizii ale Curţii Constituţionale, să spună că o anumită lege este anticonstituţională şi un astfel de aspect constituţional să nu fie luat în considerare atunci când se face o lege?", a afirmat Kelemen Hunor.