SEMNAL DE ALARMĂ lansat de foști ambasadori ai SUA în Afganistan, după atentatul de la Kabul: 'Retragerea forţelor ar trebui să urmeze unui acord de pace'

Mai mulţi foşti ambasadori ai SUA în Afganistan au avertizat marţi, într-o scrisoare deschisă, împotriva posibilităţii unei retrageri grăbite a militarilor americani înainte ca în ţară să fie cu adevărat pace, relatează AFP, potrivit Agerpres. Declarațiile survin și după un mare atentat de la Kabul, în care 16 oameni au murit, iar peste 100 au fost răniți. Un diplomat român a fost ucis, iar altul a fost rănit.

"O retragere majoră a forţelor americane ar trebui să urmeze şi nu să preceadă un veritabil acord de pace", au estimat semnatarii acestui articol publicat de cercul de reflecţie Atlantic Council, printre care fostul secretar de stat adjunct John Negroponte (2007-2009), un fost reprezentant special pentru Afganistan, James Dobbins (2013-2014), şi cinci foşti ambasadori, toţi în post în anii care au urmat invaziei americane din 2001 de după atentatele de la 11 septembrie de la New York.

Citește și: Surse Cazul Caracal. Ce se va întâmpla astăzi

"O anumită diminuare a efectivelor este posibilă pentru a lansa negocieri, însă forţele antiteroriste şi puterea aeriană a SUA şi a NATO trebuie să poată face faţă ameninţării teroriste a grupării Stat Islamic (şi a Al-Qaida), precum şi a talibanilor", adaugă ei.

SUA şi talibanii tocmai au încheiat un proiect de acord după un an de negocieri în Qatar, care urmează să fie prezentat în detaliu şi aprobat de Donald Trump. Însă este vorba mai mult despre un text care să reglementeze o retragere americană, decât de un acord de pace, notează France Presse.

Citește și: EXCLUSIV Fostul șef al Poliției Caracal și soția sa, proaspăt pensionați, au încercat să-și ascundă veniturile?

Potrivit primelor elemente făcute publice, el prevede o retragere iniţială, în termen de 135 de zile, din cinci baze în care armata SUA este prezentă. La finalul acestei prime etape, 8.600 de militari americani vor rămâne în Afganistan, faţă de între 13.000 şi 14.000 de militari în prezent.

Însă speculaţiile privind o retragere mai amplă, respectiv totală, care ar putea fi prevăzută de acord inclusiv cu un calendar, suscită temeri într-o parte a clasei politice naţionale, care consideră că ar trebuie menţinută o forţă antiteroristă substanţială.

Citește și: Viorica Dăncilă îl atenționează pe Klaus Iohannis: Au trecut deja câteva zile

În schimbul unei retrageri, insurgenţii s-au angajat la o "reducere a violenţei" în anumite zone - însă nu la o încetare a focului -, dar şi la garantarea faptului că teritoriile pe care le controlează nu vor servi drept bază pentru organizaţii "teroriste". De asemenea, ei ar urma să se angajeze pentru prima dată în negocierile de pace directe cu guvernul de la Kabul.

Citește și: Lia Olguța Vasilescu profețește un cutremur pentru bugetari: ‘Vi se pregătește ceva!’

Semnatarii scrisorii dau asigurări că sunt favorabili unei "păci negociate" şi unei retrageri "substanţiale" sau chiar "totale", dar numai "atunci când pacea o va permite".

"Orice calendar de retragere nu trebuie să prevadă date exacte, ci să se bazeze pe condiţii legate de aplicarea unui acord de pace ipotetic ulterior între afgani", susţin Robert Finn, ambasador în perioada 2002-2003, Ronald Neumann (2005-2007) sau James Cunnigham (2012-2014).