Băncile Naționale din România și Polonia sunt așteptate să mențină dobânzile de politică monetară la nivelurile actuale, în cadrul ședințelor programate miercuri, pe fondul temerilor că politicile fiscale relaxate ar putea reaprinde inflația. Decizia vine într-un context marcat de deficite bugetare record și presiuni asupra monedelor naționale, informează AGERPRES.
Potrivit unui sondaj Bloomberg, 18 din 30 de economiști se așteaptă ca Banca Națională a Poloniei să păstreze rata dobânzii de bază la 4,75%, în timp ce restul anticipează o reducere de 0,25 puncte procentuale. În cazul României, toți cei 12 analiști chestionați estimează că BNR va menține dobânda-cheie la 6,5%, nivel la care se află din vara anului 2023.
Cele două ţări se confruntă cu cele mai mari deficite fiscale din Uniunea Europeană, care au pus presiuni suplimentare asupra preţurilor. În timp ce factorii de decizie de la banca centrală poloneză sunt îngrijoraţi că cheltuielile viitoare vor reaprinde inflaţia după o serie de reduceri de rate, România se confruntă cu o creştere bruscă a preţurilor în urma unei recente majorări de impozite.
"Deficitul ridicat pe care îl înregistrează România nu face decât să exacerbeze nevoia unor condiţii de politică monetară strictă. Efectul dezinflaţionist al procesului de consolidare fiscală este aşteptat să se resimtă doar pe termen mediu", a declarat Juan Orts, economist la Societe Generale Londra.
Inflație ridicată și efecte asupra leului și zlotului
Deficitul fiscal are un impact asupra monedelor celor două ţări, zlotul şi leul pierzându-şi atractivitatea în a doua jumătate a anului 2025 şi depreciindu-se faţă de euro şi dolar după un început puternic de an.
Acest lucru a erodat, de asemenea, atractivitatea relativă a obligaţiunilor suverane ale celor două ţări. Obligaţiunile guvernamentale în monedă locală din Columbia şi Africa de Sud au câştigat peste 10% în dolari de la sfârşitul lunii iunie, iar cele din Ungaria aproape 5%, în timp ce investitorii care deţin acţiuni în România şi Polonia au avut randamente mai mici de 2%, potrivit indicilor pieţelor emergente compilaţi de Bloomberg.
România a avut una dintre cele mai mari rate ale inflaţiei din UE, chiar şi înainte de adoptarea unor măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, prognozat la 8,4% din producţia economică în acest an. Creşterile de taxe care au urmat au impulsionat indicele preţurilor de consum la o rată anuală de 9,9% în luna august.
Cu toate acestea, prim-ministrul Ilie Bolojan analizează noi reduceri de cheltuieli pentru a convinge Comisia Europeană şi companiile de rating că va reuşi să reducă deficitul fiscal la aproximativ 6% din PIB anul viitor.
"Se aşteaptă ca ajustarea fiscală să ducă la o corecţie a deficitului comercial, reducând ulterior leul, slăbind presiunea şi lăsând mai mult spaţiu băncii centrale pentru a reduce ratele dobânzilor", a declarat Vlad Ioniţă, economist la subsidiara din România a Erste Group Bank AG. El preconizează că prima reducere a ratei dobânzii din ţară va avea loc în februarie 2026.
Comentează