SEMNAL tras de Cătălin Raiu la conferința ONU pe libertate religioasă: 'Sensul negativ al politizării libertății religioase a devenit mai evident în pandemie'

Cătălin Raiu, singurul român cu recunoaștere și afiliere internațională în domeniul relațiilor stat-culte, membru al panelului pe libertate religioasă al OSCE, atrage atenția asupra tendițelor de politizare a libertății religioase în pandemie în cadrul conferinței „Trenduri actuale în domeniul libertății religioase”, organizată de către OSCE în colaborare cu ONU în data de 14 decembrie 2021.

„Unul dintre trendurile curente în domeniul libertății religioase îl reprezintă politizarea. În domeniul științei politice, politizarea poate avea atât sens negativ, cât și sens pozitiv. Putem conota pozitiv politizarea libertății religioase în politica externă. În ultimii 5-7 ani, mai multe state și-au consolidate eforturile de a promova libertatea religioasă prin intermediul reprezentanților speciali. Mandatul de reprezentant national pentru libertate religioasă există deja în jumătate din statele membre UE, la Comisia Europeană, în peste 35 de state la nivel global. Împreună cu raportorul special pe libertate religioasă al ONU, Ahmed Shaheed, cu experții OSCE și Panelul international pe liberate religioasă al parlamentarilor aceștia formează o comunitate care, prin intermediul expertizei și diplomației, contribuie la conștientizarea faptului că libertatea religioasă nu e doar un drept constitutional, adesea văzut ca o simplă metaforă, ci o platformă de politici publice pentru o societate mai incluzivă și diversă.

Democrațiile contemporare își construiesc legitimitatea prin oferirea de soluții concrete, care de cele mai multe ori sunt dincolo de capabilitățile unui stat sau dincolo de normativele democrațiilor liberale clasice. În acest context, este esențială promovarea libertății religioase prin intermediul reprezentanților naționali care vorbesc în numele drepturilor omului și a democrației.

Sensul negativ al politizării libertății religioase a devenit mai evident în context pandemic. Cel puțin în Europa de Est, unde rutina democratică e mai degrabă moderată, limitarea libertății religioase în pandemie s-a făcut fără a se ține cont de standardele internaționale.

Acest lucru nu s-a întâmplat doar din lipsă de expertiză, ci mai ales din cauza politizării crescânde a libertății religiaose. De exemplu, modestul dialog dintre autoritățile publice și organizațiile religioase desfășurat fără expunere publică transparentă și fără participarea tuturor stakeholder-ilor și a presei, s-a suprapus pe alte teme ale relației stat-culte, cum ar fi finanțarea, restricțiile pentru protejarea libertății religioase sau campania de vaccinare.

Acest lucru se întâmplă pentru că, în multe cazuri, religia este descrisă ca o amenințare sau o vulnerabilitate socială, nu ca pe un atuu social. În 2020, Biserica a fost văzută drept amenințare pentru sănătatea publică, dar, în 2021, Biserica a fost solicitată drept partener pentru promovarea vaccinării. Această rapidă schimbare de paradigmă nu e doar confuză pentru public, dar subliniază mai ales politizarea vieții religioase în sensul în care unele guverne tind să folosească Biserica în funcția de agenda lor politică și nu să se raporteze la viața religioasă în funcție de cadrul normativ al libertății religioase. Cred că acesta este deja un pattern în Europa de Est: a vedea religia drept o amenințare, nu un partener. Drept un actor politic cu legitimitate populară, nu un facilitator de politici publice”.

În cadrul conferinței au participat în calitate de vorbitori:

Dr. Ahmed Shaheed, raportorul special al ONU pe libertate religioasă