Premium
Cei doi candidaţi principali la alegerile prezidenţiale din Turcia, inclusiv preşedintele în exerciţiu Recep Tayyip Erdogan, au votat duminică la prânz, în ceea ce se aşteaptă să fie un scrutin extrem de strâns, interesul electoratului fiind dovedit de cozile lungi de aşteptare la secţiile de vot, în întreaga ţară, încă de la deschiderea urnelor, relatează AFP.
Părând obosit, Erdogan, care a sosit la secţia de votare din Üsküdar, un district conservator din partea asiatică a Istanbulului, a urat "un viitor profitabil pentru ţară şi pentru democraţia turcă", subliniind "entuziasmul alegătorilor", chiar şi în zonele afectate de cutremurul din 6 februarie, care a făcut cel puţin 50.000 de morţi.
Fără a face pronosticuri, el a spus că va urmări rezultatele aşteptate în cursul serii "de la Istanbul".
Principalul candidat al opoziţiei, Kemal Kilicdaroglu, votase mai înainte la Ankara: "Democraţia ne duce dorul", a declarat zâmbind Kemal Kiliçdaroglu. "Veţi vedea, primăvara se va întoarce în această ţară, cu voia lui Dumnezeu, şi va dura pentru totdeauna", a adăugat el, repetând unul dintre sloganurile sale de campanie.
Duelul pentru alegerea celui de-al treisprezecelea preşedinte al ţării - însă doar al treilea când este ales prin sufragiu universal direct - , într-un secol de la fondarea Republicii, este foarte strâns, într-o ţară care este mai divizată ca niciodată.
Într-o competiţie polarizată între preşedintele islamo-conservator Erdogan, 69 de ani, aflat la putere de 20 de ani, şi adversarul său Kemal Kiliçdaroglu, 74 de ani, şeful partidului laic social-democrat CHP, alegătorii trebuie să-i acorde unuia dintre ei cel puţin 50% din voturi plus unu pentru a-şi asigura victoria în primul tur.
Un total de 64 de milioane de alegători, care îşi vor alege şi parlamentul, sunt înregistraţi în aproape 200.000 de secţii de votare din această ţară de 85 de milioane de locuitori, care în mod tradiţional vin la urne, având rate de participare de peste 80%.
Un al treilea candidat, Sinan Ogan, este creditat fără şanse, în timp ce un al patrulea, care figurează pe buletinele de vot, s-a retras din cursa prezidenţială cu câteva zile înainte de alegeri.
CE GÂNDESC ALEGĂTORII
Într-o atmosferă de sărbătoare în această Zi a Mamei în Turcia, alegătorii se grăbesc la urne cu optimism.
"Economia nu este prioritară, trebuie să începem de jos: să restaurăm drepturile omului şi democraţia, să ne recăpătăm demnitatea", spune Hande Tekay, în vârstă de 55 de ani, în cartierul de lux Sisli din Istanbul.
"În ultimii 20 de ani, toate acestea au dispărut", spune şi Ulvy Aminci, 58 de ani, îmbrăcat în blugi şi cu un tatuaj pe mână.
"Eu spun 'continuaţi' cu Erdogan", imploră Nurcan Soyer, cu eşarfă pe cap, în faţa secţiei de votare a lui Erdogan.
În oraşul Antakya, fostul Antiohia (sud), ruinat de cutremur, Mehmet Topaloglu a fost printre primii care au sosit la urne: "Avem nevoie de schimbare, ajunge", spune el.
Rănile sunt încă deschise la trei luni de la tragedie: "Chiar şi înainte de cutremur, votul meu era sigur, dar odată cu cutremurul s-a confirmat", spune Aylin Karakas, 23 de ani, o studentă la arhitectură care tocmai a votat într-o cabină de vot improvizată, amenajată într-un container.
SCRUTIN ATENT MONITORIZAT
Kemal Kiliçdaroglu, liderul CHP, partidul întemeiat de Mustafa Kemal Atatürk, fondatorul Turciei moderne, conduce un front unit de şase partide, de la dreapta naţionalistă la centru-stânga liberală. De asemenea, el a primit sprijinul partidului prokurd HDP, a treia forţă politică a ţării.
La ultimele alegeri prezidenţiale din 2018, şeful statului a câştigat în primul tur cu peste 52,5% din voturi. Un rezultat de egalitate, care ar forţa un al doilea tur la 28 mai, ar fi deja un eşec pentru el.
Erdogan a promis să respecte verdictul urnelor, monitorizat de sute de mii de membri ai birourilor de vot din ambele tabere, din care şi-a tras întotdeauna legitimitatea. El candidează de data aceasta într-o ţară uzată de o criză economică, cu o monedă care a fost devalorizată la jumătate în doi ani şi o inflaţie care a depăşit 85% în toamnă.
Kemal Kiliçdaroglu a jucat cartea calmului, promiţând să restabilească statul de drept şi respectul pentru instituţii, care au fost abuzate în ultimii zece ani de deriva autocratică a lui Erdogan. Potrivit sondajelor, discursurile sale scurte şi calme, în contrast cu poveştile şi invectivele lui Erdogan, au convins majoritatea celor peste 5 milioane de tineri turci care vor vota pentru prima dată.
TRANZIŢIE FĂRĂ PROBLEME
Pentru politologul Ahmet Insel, aflat în exil la Paris, "înfrângerea lui Erdogan ar arăta că este posibil să ieşi dintr-o autocraţie bine stabilită prin intermediul urnelor de vot".
Va fi o formă de "primăvară turcească" care va fi atent analizată în străinătate.
Turcia, membră a NATO, se bucură de o poziţie unică între Europa şi Orientul Mijlociu şi este un actor diplomatic important.
Secţiile de votare se vor închide la ora locală (şi a României) 17:00, iar primele indicii ale rezultatelor ar putea veni în jurul orei 21:00.
