Premium
Un argument filosofic din 2003 sugerează că mirosul de cafea, razele Soarelui trecând printre ramurile copacilor și chiar sunetul vântului în miez de noapte ar putea fi interpretate ca pixeli pe un ecran. Aceasta este ideea ipotezei simulării, care propune că, în viitor, omenirea ar putea avea capacitatea de a simula întregul Univers cu ajutorul unui computer. Această teorie susține că, având în vedere această posibilitate, există șansa că realitatea pe care o percepem acum ar putea fi, de fapt, una dintre aceste simulări.
Dacă ar fi așa, tot ce simțim și trăim în fiecare zi este doar un model detașat de orice fel de realitate. Vorbim aici mai degrabă despre un experiment de gândire, iar oamenii de știință adoră astfel de exerciții.
Doar un model sofisticat dintr-un computer elegant
A doua lege a infodinamicii, concepută de fizicianul Melvin Vopson de la Universitatea Portsmouth, Anglia și matematicianul Serban Lepadatu de la Institutul Jeremiah Horrocks pentru Matematică, Fizică și Astronomie din Regatul Unit, susține noțiunea conform căreia totul din jur este doar un model sofisticat dintr-un computer elegant.
„Descoperirea din 2022 a celei de-a doua legi a informaticii dinamicii (infodinamicii) permite instrumente de cercetare noi și interesante la intersecția dintre fizică și informație”, a scris Vopson într-un nou studiu publicat în jurnalul AIP Physics, citat de incredibilia.ro.
A doua lege a infodinamicii, bazată pe cea de-a doua lege a termodinamicii
„În acest articol, noi reanalizăm a doua lege a infodinamicii și aplicabilitatea sa în informația digitală, informația genetică, fizica atomică, simetriile matematice și cosmologie, și oferim dovezi științifice care par să susțină ipoteza universului simulat”, mai arată studiul.
A doua lege a infodinamicii a lui Vopson și Lepadatu este bazată pe cea de-a doua lege a termodinamicii, conform căreia orice proces natural din Univers va avea drept rezultat o pierdere de energie și o creștere în dezordinarea sistemului (sau entropie).
Vopson a propus că informația ar putea fi considerată o formă a materiei, iar conform cercetătorului același lucru ar fi valabil și pentru sistemele de informații.
Există un mecanism ce guvernează mutațiile
Totuși, analizarea a doua sisteme diferite de informații – stocarea de date digitale și un genom ARN – a arătat că așa ceva nu este posibil. A doua lege a infodinamicii necesită ca „entropia informației” să rămână la același nivel ori să scadă în timp.
În noul studiu, fizicianul Vopson a explorat ce înseamnă această nouă lege pentru o varietate de domenii, cum ar fi genetica, simetria, cosmologia, fizica atomică și desigur ipoteza simulării. Rezultatele au sugerat că există un mecanism ce guvernează mutațiile, în cazul secvențelor ARN analizate, sub legea infodinamicii, spre deosebire de ideea că totul este la întâmplare.
Simetria în Univers, de la un fulg de nea până la o galaxie spiralată
Studiul a mai arătat că electronii dintr-un atom se aranjează astfel încât să minimizeze entropia informației, iar în cazul expansiunii Universului, entropia fizică trebuie să fie echilibrată de o scădere echivalentă a entropiei informației.
Prevalența simetriei în Univers, de la un mic fulg de nea până la o galaxie spiralată, poate fi, de asemenea, explicată prin cea de-a doua lege a infodinamicii.
„Rezultatele mele demonstrează că cea mai mare simetrie corespunde cu cea mai joasă stare de entropie informațională, posibil explicând inclinația naturii în această direcție”, a adăugat Vopson, potrivit Science Alert.
Dacă lumea în care trăim este o simulare, atunci informația este baza
Următorii pași vor presupune validarea acestor rezultate prin experimente. Dacă lumea în care trăim este doar o simulare, atunci informația este baza Universului, așa cum biții sunt unitatea fundamentală a informației în computere. Informația ar putea avea chiar și masă, a mai propus Vopson.
Dacă este așa, atunci ar putea fi detectată prin anihilarea informației în coliziunile dintre particule și antiparticule.
Mai mult, la fel ca o simulare optimizată, Universul nostru modelat ar trebui să fie programat de un sistem complex și profund, iar asta ar ridica și mai multe semne de întrebare.
