Premium
Membrii Comisiei pentru drepturile omului din Senat îşi manifestă solidaritatea faţă de familia Bodnariu şi solicită autorităţilor publice din România, dar şi celor din Norvegia, să acorde o atenţie deosebită în vederea soluţionării acestui caz.
"Membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi din Senat îşi manifestă solidaritatea faţă de familia Bodnariu şi faţă de celelalte familii aflate în situaţii similare şi solicită autorităţilor publice din România să acorde o atenţie sporită pentru soluţionarea acestui caz. În virtutea bunelor relaţii dintre România şi Regatul Norvegiei solicităm parlamentarilor, comisiilor de specialitate din cadrul Parlamentului Norvegiei, Ministerului Copiilor, Egalităţii şi Incluziunii Sociale, Serviciului de protecţie a copilului din Norvegia, precum şi altor instituţii cu atribuţii în domeniu, respectarea drepturilor copiilor şi a principiului fundamental în baza căruia copiii vor creşte cu părinţii lor biologici. Ne rezervăm dreptul de a acţiona, potrivit legislaţiei româneşti, ori de câte ori vom remarca devierea de la bunele practici şi de la respectarea reglementărilor internaţionale", se arată în documentul menţionat.
Senatorii din Comisia pentru drepturile omului consideră, totodată, că situaţia familiei Bodnariu - despărţirea celor cinci copii de părinţi fără efortul de consiliere prealabilă pentru rezolvarea problemelor familiale, reprezintă "o măsură disproporţionată, care este în detrimentul dezvoltării complexe a copiilor, ţinând cont de faptul că între drepturile copiilor şi drepturile părinţilor ar trebui să existe o relaţie echilibrată".
"Pornind de la faptul că, potrivit legii de organizare, Serviciul de protecţie a copilului din Norvegia s-a înfiinţat pe baza adoptării principiului fundamental, conform căruia copiii vor creşte cu părinţii lor biologici, această instituţie ar fi trebuit să instituie măsurile de sprijin pentru copil şi familie, având la dispoziţie o serie de instrumente care pot fi folosite în scopul de a facilita creşterea copiilor în familie. Menţionăm faptul că atât România, cât şi Norvegia, sunt state semnatare ale Convenţiei cu privire la drepturile copilului, adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite în 1989 (intrată în vigoare în 1990), document internaţional cu forţă juridică obligatorie pentru statele care l-au ratificat şi edificată pe baza a patru principii: nediscriminarea; interesul superior al copilului; dreptul la viaţă, supravieţuire şi dezvoltare; participarea copilului la deciziile care îl privesc", mai precizează sursa citată.
În comunicatul de presă se face referire şi la prevederile articolul 3 alin. 1 al Convenţiei ONU, potrivit cărora "în toate acţiunile care privesc copiii, întreprinse de instituţiile de asistenţă socială publice sau private, de instanţele judecătoreşti, autorităţile administrative sau de organele legislative, interesele copilului vor prevala".
"În aplicarea principiului interesului superior al copilului un element de dificultate este interpretarea cu exactitate a sferei sale de aplicare, îndeosebi a tipurilor de acţiuni care privesc copilul său copiii şi la care trebuie aplicat acest principiu. De cele mai multe ori, instanţele judecătoreşti trebuie să ia decizii în ceea ce priveşte încredinţarea copiilor ori adopţii. Precizăm că, în Preambulul Convenţiei, statele părţi împărtăşesc ferm convingerea că familia, ca unitate de bază a societăţii şi ca mediu natural destinat creşterii şi bunăstării tuturor membrilor săi şi, în special, a copiilor, trebuie să beneficieze de protecţia şi de asistenţa de care are nevoie pentru a-şi putea asuma pe deplin responsabilităţile în cadrul societăţii", menţionează sursa citată.
