Senatul va discuta, luni, Legea lobby-ului inițiată de Călin Popescu Tăriceanu și ALDE. Miniştrii, parlamentarii şi aleşii locali nu au voie să desfăşoare activităţi de lobby pe perioada mandatului, iar onorariul de succes pentru contractele cu statul devine venit la buget, potrivit propunerii, potrivit Mediafax.
Termenul de adoptare tacită pentru proiect se împlinește pe 6 martie, Senatul fiind primul for sesizat, iar decizională este Camera Deputaților.
„Prezenta lege reglementează obligațiile de conduită și de înregistrare în asociere cu activitățile prin intermediul cărora se urmărește influențarea directă a activității de legiferare și a proceselor decizionale la nivelul administrației publice centrale și locale. Prezenta lege nu se aplică partidelor politice, cultelor recunoscute potrivit legii, structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, instituțiilor publice din domeniul asigurărilor sociale, precum și grupurilor de interese care nu încadrează personal în calitate de reprezentanți ai intereselor”, prevede proiectul legislativ inițiat de ALDE.
De asemenea, dispoziţiile legii nu sunt aplicabile: „a) activităților reprezentanților publici în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, conform legii; b) activităților unei persoane prin care aceasta valorifică propriile interese fără caracter antreprenorial; c) valorificării unor drepturi sau reprezentării intereselor unei părți sau a unei entități implicate în relații cu autoritățile administrative sau judiciare, în condițiile legii; d) consultanței juridice și reprezentării realizate de către avocați, notari, agenți fiduciari și alte persoane autorizate în acest sens; e) valorificării intereselor de politică externă în cadrul relațiilor diplomatice sau consulare; f) activităților desfășurate la cererea unor reprezentanți publici”.
Activitatea de lobby reprezintă, potrivit inițiativei legislative, „orice contact organizat și structurat cu reprezentanți publici pentru exercitarea unei influențe în interesul unui client” în sensul influențării activităț̦ii de legiferare și a deciziilor administrației publice. Lobbyist-ul este definit ca fiind „o persoană care exercită o activitate de lobby în calitate de angajat sau prestator în cadrul unei societăți de lobby sau în cadrul unei societăți care include lobby-ul în obiectul său de activitate”.
Potrivit proiectului de lege a lobby-ului, reprezentanții publici (demnitarii numiți sau aleși, funcționarii publici și personalul contractual) nu pot desfășura activitatea de lobbyist. De asemenea, conflictele de interese și incompatibilitățile pentru persoanele care fac obiectul Legii nr.161/2003 în relația cu societățile comerciale „se aplică întocmai și în relația cu societățile de lobby și cu societățile care angajează lobby-iști interni”.
„Este nulă orice clauză dintr-un contract de lobby prin care se prevede onorariu de succes în măsura în care activitatea de lobby urmărește încheierea contractelor cu statul sau cu o unitate administrativ-teritorială”, mai arată în proiectul legislativ.
Încălcarea acestei prevederi de către un client al unei activități de lobby, respectiv de către o societate de lobby sau de o societate care angajează lobiști interni, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de până la 50.000 lei. În cazul săvărâșirii repetate a faptei, amenda este de 100.000 lei. Constatarea și sancționarea contravenției în acest caz se efectuează de către personalul de specialitate din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.
Inițiativa legislativă prevede că lobbyist-ul trebuie să-și prezinte misiunea la primul contact cu un reprezentant public.
„O persoană care desfășoară o activitate de lobby și de reprezentare a intereselor trebuie să prezinte misiunea sa, la primul contact cu un reprezentant public, precum și identitatea și preocupările specifice ale beneficiarului sau clientului său, respectiv ale asociației de interese; să nu dobândească informații într-o modalitate sau formă ilegală; să comunice informațiile deținute pentru exercitarea activității sale cu respectarea adevărului; să se informeze cu privire la restricțiile de activitate și la normele de incompatibilitate adoptate pentru reprezentanții publici și să respecte restricțiile respective; să nu exercite nicio formă de presiune ilegală sau inadecvată asupra reprezentanților publici; aceasta nu exclude efectuarea acțiunilor legale în sensul prevederilor legii civile, pentru a asigura efectele necesare unei intervenții”, mai stipulează proiectul de lege.
De asemenea, inițiativa prevede înființarea Registrului de lobby și de reprezentare a intereselor, administrat de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București. Organizarea și funcționarea Registrului de lobby și de reprezentare a intereselor se aprobă prin Hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Justiției. Societățile de lobby și societățile care angajează lobbyiști, precum şi lobbyiștii și lobbyiștii interni, pot exercita activități de lobby numai de la data înregistrării în Registrul de lobby.
Potrivit expunerii de motive, adoptarea legii lobby-ului va permite „informarea corectă şi promptă a opiniei publice în legătură cu acţiunea de influenţare a decidentului public, prin promovarea scopurilor grupurilor de interese. Legea privind transparența în domeniul lobby-ului și al reprezentării intereselor reglementează obligațiile de conduită și de înregistrare în asociere cu activitățile prin intermediul cărora se urmărește influențarea direct a activității de legiferare și a proceselor decizionale la nivelul administrației publice centrale și locale”.
Parlamentarii care au inițiat proiectul susțin că în societăţile democratice, existenţa grupurilor de interese este firească şi legitimă.
„Prezenta lege porneşte de la asumarea concepţiei potrivit căreia, în societăţile democratice, existenţa grupurilor de interese este firească şi, în anumite condiţii, legitimă. Grupurile de interese formează un mecanism de reprezentare a intereselor cetăţenilor şi, prin activitatea lor, constituie o modalitate de a verifica măsura în care politicile publice satisfac nevoile sociale ale cetăţenilor. Privit din perspectiva unei democraţii participative, împiedicarea manifestării unor astfel de influențe exercitate de grupurile de interese nu este o soluţie viabilă. În schimb, competiția liberă dintre ele, în condiţii transparente, pot influenţa în mod pozitiv deciziile autorităţilor publice”, potrivit expunerii de motive.
Iniţiatorii mai consideră că în combaterea corupţiei, a conflictului ori a traficului de interese, prioritară este acţiunea preventivă şi nu cea punitivă.
„Opinia iniţiatorilor este că împiedicarea activităţii de lobby sau punerea ei într-o lumină negativă, trimiţând-o în sfera incidenţelor de natură penală este o atitudine ce nu poate fi acceptată. Nutrim convingerea că, în combaterea corupţiei, a conflictului sau a traficului de interese, prioritară este acţiunea preventivă şi nu cea punitivă. Tocmai pentru a preveni un astfel de risc este necesară asigurarea transparenței intereselor, a activităților realizate pentru promovarea lor (lobby), a actorilor care reprezintă acele interese și, în primul rând, a proceselor decizionale din sfera publică”, potrivit sursei citate.
Propunerea legislativă privind transparenţa în domeniul lobby-ului şi al reprezentării intereselor a fost înregistrată în Senat, pe 25 septembrie 2018, și a primit raport de admitere, fără amendamente, de la Comisia juridică pe 28 februarie a.c.
Comentează