Premium
Senatorul social-democrat Şerban Nicolae a subliniat, marţi, că propunerea sa, conform căreia se reduc cu 50% taxele şi impozitele datorate pentru construcţiile ridicate pe grinduri şi alte terenuri cu modificări naturale sau prin lucrări de amenajare hidrotehnică, nu includea în forma sa iniţială terenurile situate în arii naturale protejate. Liderul senatorilor PSD a făcut o paralelă nefericită între proiectul său şi construirea Palatului Parlamentului.
"Propunerea mea nu includea nici Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi niciun fel de terenuri situate în arii naturale protejate sau care au regim de protecţie specială a mediului. Propunerea de eliminare a acestei excepţii a venit de la colegul meu, senatorul Teodorovici, care a spus că asemenea activităţi economice se pot face şi în arii naturale protejate, şi în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, şi în alte zone cu regim special de protecţie, cu respectarea tuturor condiţionărilor prevăzute de lege, în sensul în care nu te apuci să distrugi habitate naturale, nu te apuci să distrugi specii rare de floră şi să modifici ecosistemul. Dar în Delta Dunării, spre exemplu, există şi facilităţi de turism, şi facilităţi de agrement, şi facilităţi de alimentaţie publică. De aceea, a şi justificat o asemenea adăugire. Nu am fost foarte convins, dar e un punct de vedere", a precizat el, la Palatul Parlamentului.
Vezi şi: Premierul Tudose, despre relaţia cu Dragnea: 'E foarte bună' - VIDEO
Senatorul a adăugat că a fost interesat în primul rând de includerea în circuitul economic a suprafeţelor de teren care "zac nefolosite, care nu produc absolut nimic" şi că Rezervaţia Biosferei Delta Dunării sau alte arii protejate nu sunt în această situaţie. Şerban Nicolae a mai precizat că el s-a aflat de "aceeaşi parte a baricadei" cu organizaţiile pentru protecţia mediului, solicitând exceptarea zonelor protejate de la prevederile acestei prevederi.
Totodată, el a infirmat supoziţiile conform cărora proiectul ar fi unul "cu dedicaţie" şi că prevederile sale s-ar putea aplica zonei Belina.
"Cine se uită în proiectul de lege vede că acolo e vorba de suprafeţe care urmează să treacă în patrimoniul unităţilor administrativ-teritoriale - ceea ce nu-i cazul insulei Belina - şi e vorba de suprafeţe de uscat, cum se numesc ele generic 'câştigate apelor', în sensul că au fost rezultate fie ca urmare a acţiunii naturale a apelor, fie ca urmare a unor lucrări de amenajare hidrotehnică, şi pe care nu se întâmplă absolut nimic, nu este niciun fel de exploatare, nu sunt utilizate în niciun fel. Nu cunosc care e situaţia la Belina, dar, din ce am văzut, acolo există nişte amenajări pentru pescuit, agrement, turism local şi aşa mai departe. Nu mă interesa lucrul acesta. Am şi spus-o: modelul pe care l-am luat eu ca suprafaţă de uscat este insula Şimian din Mehedinţi. Eram senator de Mehedinţi, în mandatul trecut, când am făcut această propunere, şi acolo, cred eu, dar şi în alte părţi se pot face investiţii private, cu rezultat benefic pentru comunităţile din zonă", a explicat el.
Întrebat dacă ecosistemul unei insule de pe Dunăre nu ar fi afectat în cazul în care în zonă s-ar construi un cazino sau o staţiune turistică, senatorul a precizat că trebuie să fie cineva "cel puţin rudimentar în gândire" să creadă că investitorii din astfel de domenii sau consumatorii de cazinouri "nu aveau unde să se ducă şi aşteptau acest proiect de lege".
Vezi şi: Liviu Dragnea, izbucnire nervoasă, în fața jurnaliștilor: V-a spus Mihai Tudose totul - VIDEO
"Dacă ar fi aşa, am putea spune că şi clădirea în care ne aflăm (Palatul Parlamentului - n.r) a afectat ecosistemul şi că, în general, nu ar mai trebui să clădim nimic. Ar trebui să lăsăm acţiunea naturală să se producă deplin şi, în general, să nu trăim dacă afectăm ecosistemul. Dincolo de gândirea să spun aşa, dusă la extrem, eu nu am spus nicăieri că ar trebui să se distrugă ecosistemul sau că nu s-ar face investiţiile cu respectarea tuturor cerinţelor de mediu. Eu cred că aceia care vorbesc nu au fost niciodată pe o asemenea insulă. De exemplu, nu cred că a fost cineva pe insula Şimian sau că are un inventar asupra tuturor speciilor de floră şi faună existente pe această insulă sau pe insula Calinovăţ. (...) Eu am vorbit de energia regenerabilă, de infrastructură turistică, de alimentaţie publică, de comerţ cu amănuntul şi de jocuri de noroc - în completarea acestui tip de activităţi", a spus el.
După ce i s-a atras atenţia că Palatul Parlamentului a fost construit după dărâmarea carterului istoric Uranul şi relocarea forţată a locuitorilor, Şerban Nicolae a dat alte exemple.
"Înainte de a se construi cartierul Uranus s-a distrus zona precedentă. În general, peste tot pe unde s-a construit, mai întâi s-a făcut o demolare şi apoi o amenajare. Vreţi să mergem în istorie? Putem să ajungem şi la istoria antică, la daci, şi să trăim ca atunci. Să ştiţi că sunt peşteri încăpătoare, bănuiesc că putem face bordeie de pământ. Nu aşa se dezvoltă o civilizaţie. Multe lucruri au fost distruse cu ocazia unor construcţii noi. Nici Palatul Schönbrunn nu a fost construit pe o mlaştină. Multe altele au fost construite prin demolarea unor construcţii vechi. Aşa se face. Civilizaţia în general se face pe ruinele unor construcţii anterioare. Discuţia e una cel puţin anapoda. Nici alte palate nu s-au făcut prin plebiscit. Cartierul Uranul nu era un ecosistem, o manifestare plenară a florei şi faunei", a mai afirmat Şerban Nicolae.
