Serghei Lavrov a declarat miercuri, la ONU, că Ucraina ar fi putut rămâne în granițele din 1991 dacă statele europene și-ar fi respectat angajamentele. Ministrul rus de Externe a exclus, totodată, oprirea luptelor pe durata negocierilor de pace.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a vorbit miercuri, la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU de la New York, despre acordurile care au precedat războiul din Ucraina. Oficialul rus a acuzat Franța, Germania și Polonia că nu și-au respectat angajamentele asumate în procesul de negociere, potrivit Anadolu.
Referindu-se la acordul încheiat în 2014 între opoziția ucraineană și autoritățile de la Kiev, șeful diplomației ruse a susținut că cele trei state europene ar fi trebuit să garanteze aplicarea acestuia.
Europenii au trișat
Lavrov a afirmat că, dacă înțelegerea ar fi fost respectată și nu s-ar fi ajuns la ceea ce el a numit o „lovitură de stat în Ucraina”, țara și-ar fi putut păstra granițele din 1991, respectiv frontierele recunoscute internațional după proclamarea independenței, care includeau Crimeea și întregul teritoriu al regiunilor Donețk și Luhansk.
„Au trișat”, a spus Lavrov, referindu-se la Franța, Germania și Polonia.
Oficialul rus a susținut că evoluțiile respective au condus în cele din urmă la război și la pierderea de către Ucraina a unei părți din teritoriul său.
Lavrov a revenit asupra granițelor din 1991 atunci când a vorbit despre Acordurile de la Minsk din 2015, de această dată făcând o excepție în cazul Crimeei.
Acordurile de la Minsk
„Dacă Acordurile de la Minsk din 2015, confirmate la Paris în 2019, ar fi fost puse în aplicare sub Zelenski, așa cum a cerut Consiliul de Securitate, Ucraina ar fi rămas acum în aceleași granițe din 1991, cu excepția, desigur, a Crimeei, a cărei chestiune este de mult închisă și toată lumea înțelege foarte bine acest lucru”, a declarat Lavrov, potrivit RBC.
Acordurile de la Minsk, încheiate în 2014 și 2015 pentru soluționarea conflictului din Donbas, prevedeau, între altele, încetarea focului, retragerea armamentului greu și schimbul de prizonieri. Kievul trebuia, de asemenea, să acorde un statut special anumitor zone din regiunile Donețk și Luhansk și să organizeze alegeri locale în aceste teritorii.
Lavrov a acuzat statele europene că nu au permis aplicarea acordurilor, menționându-i pe fostul cancelar german Angela Merkel, pe fostul președinte francez François Hollande și pe fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko, susținând că aceștia au recunoscut ulterior că înțelegerile au oferit Ucrainei timp pentru a se înarma.
„Aveau nevoie să câștige timp pentru a alimenta Ucraina cu arme. Ca să spunem lucrurilor pe nume”, a afirmat Lavrov.
Operațiunea specială
În aceeași intervenție, Lavrov a revenit asupra negocierilor pentru încheierea războiului și a declarat că Rusia este pregătită să participe la discuții pentru obținerea unei păci „durabile și juste”, dar a exclus oprirea luptelor pe durata negocierilor.
„După ce am învățat din experiența amară, nu vom suspenda operațiunea militară specială pe durata negocierilor, indiferent de formatul acestora”, a spus Lavrov.
El a susținut că statele europene urmăresc obținerea unei pauze în lupte doar pentru ca Ucraina să aibă timp să își refacă stocurile de armament.
Anchorage
Referindu-se la negocierile pentru încheierea războiului, șeful diplomației ruse a făcut trimitere și la declarațiile președintelui american Donald Trump după întâlnirea cu Vladimir Putin de la Anchorage, din august 2025.
„Așa cum a spus președintele SUA, Donald Trump, în august 2025, după întâlnirea de la Anchorage, toată lumea este de acord că nu trebuie să urmărim un acord de încetare a focului, ci un acord de pace pe termen lung între Rusia și Ucraina, care să pună capăt în mod sigur războiului”, a declarat Lavrov.
„Rusia (...) este pregătită pentru negocieri pentru obținerea tocmai a unei astfel de păci durabile și juste”, a adăugat ministrul rus.
Lavrov a mai spus că trimisul special american Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, au confirmat, în timpul vizitei lor la Moscova din 5 septembrie, că Washingtonul rămâne interesat să contribuie la găsirea unei soluții pentru războiul din Ucraina.
Witkoff și Kushner au fost primiți atunci de Vladimir Putin, iar în ziua următoare au mers la Kiev pentru discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Putin și Trump au discutat pe 8 septembrie despre rezultatele acestor demersuri diplomatice.
Putin, invitat ân SUA
Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că Statele Unite l-au invitat pe Vladimir Putin la summitul G20 care va avea loc în decembrie, la Miami. Anunțul a fost făcut în urma discuțiilor purtate miercuri, la New York, de Rubio și Lavrov. „Pentru a rezolva problemele, trebuie să te întâlnești cu oameni cu care nu ești de acord sau cu care ai anumite divergențe. De aceea l-am invitat pe președintele Putin la G20”, a declarat Rubio.
Secretarul de stat american a spus că participarea liderului rus ar putea oferi ocazia unor discuții atât cu Donald Trump, cât și cu alți lideri mondiali. „Credem că este o oportunitate pentru el de a discuta nu doar cu președintele, ci și cu alți lideri mondiali. Sperăm că va accepta această invitație”, a declarat Rubio.
Rubio a precizat că o nouă întâlnire bilaterală între Donald Trump și Vladimir Putin nu a fost discutată până în prezent, dar Washingtonul rămâne deschis contactelor cu liderul rus.
Comentează