Academia Română inaugurează "Anul Cardinal Iuliu Hossu" printr-o sesiune omagială organizată miercuri, începând cu ora 10,30, informează Agerpres.
La eveniment vor lua parte preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, precum şi Nunţiul Apostolic, Monseniorul Giampiero Gloder, a informat Academia.
Vor lua cuvântul Arhiepiscopul Mitropolit de Bucureşti, IPS Aurel Percă, secretarul de stat pentru Culte, Ciprian Vasile Olinici, PS Mihai Frăţilă, episcop al Episcopiei Greco-Catolice "Sfântul Vasile cel Mare" de Bucureşti, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Silviu Vexler, academicianul Mircea Martin, profesor emerit, poeta Ana Blandiana, membru corespondent al Academiei Române, directorul general al Arhivelor Naţionale, Cristian Aniţa, şi prof. univ. Ruxandra Cesereanu. Moderator va fi directorul general al MNLR, prof. univ. Ioan Cristescu.
La finalul evenimentului, organizat în parteneriat cu Arhivele Naţionale ale României şi Muzeul Naţional al Literaturii Române, Romfilatelia va lansa emisiunea "Anul Cardinal Iuliu Hossu", care va fi prezentată de directorul general Cristina Popescu.
Sesiunea marchează debutul "Anului Cardinal Iuliu Hossu" instituit prin Legea nr. 290/2023 pentru celebrarea vieţii acestuia, a operei, personalităţii, martiriului, rolului determinant în realizarea Marii Uniri şi a eforturilor pe care le-a depus pentru salvarea evreilor în perioada Holocaustului.
***
Născut pe 30 ianuarie 1885, la Milaşu Mare, judeţul Bistriţa-Năsăud, cardinalul Iuliu Hossu, strălucit intelectual transilvănean, cu studii teologice şi un doctorat în teologie şi filosofie la Colegiul "De Propaganda Fide" din Roma, a marcat istoria Transilvaniei şi a României prin activitatea sa patriotică şi prin martiriul său.
În 1945 este ales membru de onoare al Academiei Române. Trei ani mai târziu, în 1948, regimul de opresiune bolşevic îl exclude din Academia Română, alături de alţi 110 intelectuali de excepţie.
Este arestat şi întemniţat în închisorile comuniste ca urmare a activităţii sale de apărare a credincioşilor greco-catolici, a refuzului de a renunţa la credinţa greco-catolică şi a respingerii scaunului mitropolitan al Moldovei. Este închis în lagărele de la Căldăruşani (1948) şi Sighet, unde este supus unui regim de exterminare (1950-1955). Ulterior este dus la Curtea de Argeş (1955-1956), apoi i se fixează domiciliul forţat la Căldăruşani, până la sfârşitul vieţii.
Moare la 28 mai 1970, la Spitalul "Colentina" din Bucureşti.
La 28 aprilie 1969, Papa Paul al VI-lea îl consacrase cardinal in pectore, numire făcută publică postum, în 1973. Tot postum, abia în 2003, este publicat volum său de memorii intitulat "Credinţa noastră este viaţa noastră".
Comentează