Premium
În luna iulie a acestui an s-a aflat despre povestea celui mai bine plătit bugetar din România: președintele Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, care a încasat un salariu de 1.943.000 lei pe an, adică peste 38.000 de dolari pe lună. Deputatul USR, Claudiu Năsui, a scos la iveală povestea, iar acum arată că oamenii din cadrul Institutului, care au scos la iveală mizeria de sub preș, au sfârșit prin a fi cercetați pentru ”defăimarea instituției”, iar șeful lor și-a luat prima de pensionare, bonusul și salariul, iar apoi a plecat în pensie.
Citește și: BOMBĂ - Liviu Dragnea NU a fost lăsat să voteze, deși nu îi sunt interzise drepturile electorale/DOCUMENT
”Oamenii care îndrăznesc să vorbească împotriva corupției în instituțiile de stat sunt pedepsiți.
Mai țineți minte când v-am prezentat cazul celui mai bine plătit bugetar din România? (https://bit.ly/2rlH1HH) Nu e președintele țării, ci conducătorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură. Are un salariu lunar mai mare decât președintele Statelor Unite ale Americii.
Acest domn a ascuns din pix o gaură de aproximativ 20 milioane metri cubi de lemn anual. Din păcate nici măcar nu e asta știrea. Cu instituții de stat care ne mint, ne-am obișnuit.
Partea cu adevărat scandaloasă este despre cele două persoane care au avut curajul să ne spună adevărul: domnul George Gârbacea și domnul Gheorghe Marin. Ce credeți că li s-a întâmplat? Cercetare disciplinară pentru denigrarea instituției de stat.
Să luăm de la început toată povestea. La sfârșitul anului 2018, institutul de stat trebuia să prezinte mai mulți indicatorii calculați după două cicluri de monitorizare a masei lemnoase. Absolut toți indicatorii au fost aprobați și prezentați, mai puțin unul: cel referitor la dispariția lemnului.
Tocmai acesta lipsea. De ce? Pentru că din el rezulta o lipsă de aproximativ 20 de milioane de metri cubi de lemn recoltat pe an! Adică o gaură imensă. Un potențial jaf de proporții mari.
Așa că ce a făcut directorul pe care îl plătim regește din banii noștri? Nu a aprobat indicatorul dând două argumente slabe. Să le luăm pe rând.
1) indicatorul „nu are acoperire statistică la nivel național”. Argument complet fals, din moment ce acel indicator a fost calculat după exact aceeași metodologie ca toți ceilalți indicatori prezentați. Adică pentru toți indicatorii era în regulă statistica, dar tocmai la acesta deodată nu mai avea statistica acoperire.
2) „cauzele dispariției nu au fost în totalitate identificate”. De fapt, nici nu puteau fi identificate cauzele fără să fie mai întâi făcut cunoscut fenomenul. Și mai mult, instituția nici măcar nu are atribuții în acest sens.
Norocul nostru a fost că domnii George Gârbacea și Gheorghe Marin au insistat să prezinte totuși adevărul. Rise Project a făcut o investigație despre mușamalizare (https://bit.ly/2OHwb6B).
Dar ce credeți că se întâmplă cu cei doi care au scos adevărul la iveală? Sunt cercetați disciplinar pentru denigrare. Da, ați citit bine. Lumea cu fundul în sus. În această instituție de stat, cei care au mușamalizat cifrele sunt cei care îi investighează pe cei care le-au scos la suprafață.
Pentru că statul nu a făcut-o, o fac eu. Îi felicit pe domnii George Gârbacea și Gheorghe Marin pentru curajul de care au dat dovadă.
Dar ce credeți că a pățit directorul institutului pentru această mușamalizare? A fost plătit regește din banii noștri. S-a pensionat în martie 2019 cu un bonus de pensionare de 713.281 lei pentru vechime, pe lângă care a mai primit un premiu de 530.004 lei pentru depășirea obiectivelor și criteriilor de performanță. În total a luat din banii noștri aproape 260.000 de euro doar la pensionare!
Acești bani sunt plătiți din banii noștri. O să ne spună că institutul are „venituri proprii”. M-am uitat peste cifre, toate acele venituri proprii tot de la stat vin, adică tot din buzunarul nostru. Acești bani sunt plătiți prin cele mai mari taxe și impozite pe salariul minim din toată Europa. Dintr-un salariu minim, statul ne ia aproape jumătate în taxe și impozite ca să-i cheltuiască pe oameni ca acesta. Când e vorba să dublăm bugetele acestor agenții, atunci tot timpul sunt bani. Când vine, însă, vorba să lăsăm mai mulți bani la românii care muncesc, atunci încep toți politrucii să se gândească la impact.”, scrie Claudiu Năsui.
