Bucureștiul este singurul loc din România unde turiștii străini depășesc numărul celor români, reprezentând 53,71% din totalul vizitatorilor. Pe următoarele locuri se află Ilfov (42,57%), Timiș (29,63%) și Sibiu (28,68%).
La polul opus, județele cu cei mai puțini turiști străini sunt Vaslui (3,74%), Caraș-Severin (3,67%), Gorj (3,66%), Olt (3,18%), Constanța (2,75%) și Vâlcea (2,09%), potrivit Turnul Sfatului.
Sibiul, deși atrage un număr semnificativ de turiști, se confruntă cu ceea ce autoritățile locale numesc „turism de tip touch and go”, în care vizitatorii ajung, fac o fotografie și pleacă rapid. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, județul a fost vizitat de peste 458.000 de persoane în primele nouă luni ale anului, clasându-se pe locul 5 la nivel național.
Cu toate acestea, durata medie a sejururilor este de doar 1,57 nopți, ceea ce plasează Sibiul pe locul 36 în România. Directorul Asociației Județene de Turism Sibiu, Alin Chipăilă, explică această discrepanță:
„Dacă vine un turist și stă trei sau patru zile în județ, dar în locații diferite, el apare în statistici ca fiind mai mulți turiști, fiecare cu o singură înnoptare. În realitate, este același vizitator care parcurge un traseu turistic în zonă”.
Chipăilă a mai precizat că a discutat cu reprezentanții INS despre îmbunătățirea modului de colectare a datelor:
„Până va funcționa aplicația care va centraliza fiecare turist din România, datele pot fi interpretate greșit. Am avut o discuție utilă la București, în care am căutat soluții pentru o mai bună acuratețe a informațiilor”.
Poziția geografică a Sibiului contribuie, de asemenea, la fenomenul turismului rapid:
„Sibiul se află în centrul țării, cu o conexiune rutieră excelentă și în apropierea multor atracții din Transilvania. Este un județ aflat pe un culoar de tranzit al turiștilor, ceea ce explică de ce mulți ajung aici doar pentru o scurtă vizită”.
România, singura țară europeană cu mai puțini turiști internaționali decât în perioada comunistă
Potrivit Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), România atrage mai puțini turiști internaționali decât în 1980, când fluxul era de peste 3,4 milioane.
„ANAT atrage atenţia asupra unui adevăr dureros: România este singura ţară din Europa care atrage mai puţini turişti internaţionali astăzi decât în perioada comunistă. În 1980, România era vizitată de peste 3,4 milioane de turişti străini. La Revoluţie, fluxul se situa la aproximativ 3,2 milioane, odată cu deschiderea frontierelor şi afluxul de curioşi care doreau să vadă România eliberată de comunism. Dar curiozitatea nu ţine loc de strategie, iar ceea ce a urmat a fost o tranziţie fără direcţie, fără investiţii şi fără viziune. Astăzi, după mai bine de trei decenii de democraţie, deschidere şi integrare europeană, numărul turiştilor străini abia depăşeşte 2 milioane”, se arată în comunicatul ANAT.
Președintele ANAT, Alin Burcea, subliniază deficiențele strategice:
„Este, probabil, singurul indicator macroeconomic în care România stă mai rău decât înainte de 1989. Şi singurul domeniu unde nu există nicio strategie coerentă, consecventă şi aplicată după Revoluţie”.
Datele ANAT mai arată că, deși fluxul de nerezidenți care traversează România este mare (14,78 milioane în 2023), doar 1,5 – 2,2 milioane se cazează în unități turistice, ceea ce afectează direct veniturile din turism.
„Avem o boală cronică: discontinuitatea. Fiecare guvern schimbă structuri, strategii, logo-uri, direcţii şi priorităţi. Promovarea românească se face cu pauze, cu bugete insuficiente, fără o identitate coerentă şi fără un calendar predictibil. În timp ce alte state au creat agenţii profesioniste, finanţare multianuală şi modele de atragere de rute aeriene, noi încă facem 'strategii' care nu prind nici măcar anul electoral. Rezultatul? România are mulţi vizitatori de tranzit, dar prea puţini turişti care rămân. Adică pierdem exact ceea ce contează: nopţile de cazare, consumul local, experienţa, reputaţia”, mai arată ANAT.
Organizația solicită ca incoming-ul să fie tratat ca prioritate economică, cu buget predictibil, strategie multianuală, parteneriat public-privat real și profesionalizare:
„Actualul ministru, Radu Miruţă, nu doar că nu este interesat de nimic din ceea ce înseamnă turism în România, dar critică, practic, tot ceea ce se întâmplă astăzi în acest domeniu. Târgurile internaţionale de turism 'nu au sens', voucherele de vacanţă sunt considerate 'o golăneală'. Este evident că, în contextul unei asemenea abordări guvernamentale, numărul de turişti va fi în scădere”.
Comentează