DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Sistemul candidaturilor pe liste reînvie vechile metehne. Tactici de păcălire a electoratului

Gabonreview.com
liste electoral analiza

Viitorul Parlament va debuta cu o depopulare în rândurile noilor aleşi deputaţi şi senatori. Soluţia locomotivei electorale în alegeri nu a murit. Doar se transformă. Dacă înainte, candidații cu notorietate luptau pentru propriul mandat în colegii, odată cu revenirea pe la sistemul candidaturilor pe lista de partid s-a revenit la o mai veche meteahnă: impunerea drept capi de liste a unor politicieni cu priză la publicul cu drept de vot, care să tragă lista şi ceilalţi candidați, ca ulterior, după ce partidele parlamentare se văd cu sacii de voturi în căruţă, cei în cauză să facă pasul înapoi şi să cedeze propriile locuri colegilor de partid poziţionaţi mai jos pe aceste liste, dar incapabili să aducă  voturi.

Vezi și: Cele mai noi CIFRE: Cum stau PARTIDELE după prima săptămână de campanie / SONDAJ

În fapt, avem de-a face cu înşelătorie a electoratului de către politicieni şi partidele politice tradiţionale. Românul nu mai votează în fapt omul, ci lista, iar la final se va trezi că un alt candidat va  beneficia de simpatiile politice ale electoratului local. În goana lor de a-şi maximiza scorul electoral, partidele politice şi-au împins aleşii locali care beneficiază de notorietate şi popularitate să-şi asume o candidatură. În fapt, să devină  port-drapelele partidului la nivel local, în lipsa altor soluţii mai eficiente pentru promovarea propriilor candidaţi.

"Campania door-to-door s-a dovedit a nu avea, în ultimii ani, rezultatul scontat. Oamenii se uită mai mult la cel care le transmite mesajul, la politicianul deja cunoscut în rândurile comunităţii, care poate  legitima toată lista şi mesajul de campanie.  Sindromul Garantat Vanghelie încă dă roade", ne-au explicat surse din interiorul PSD.

Tactica folosită nu este una nouă. În 2012, mulţi parlamentari au candidat pentru posturi de primar sau preşedinte de consiliu judeţean, iar  cei care au obţinut un mandat de primar sau şef de CJ, au renunţat la funcţia de la Bucureşti. Aşa au stat lucrurile pentru 12 senatori şi 9 deputati. Printre cei care au renunţat în vara lui 2012 s-au numărat senatorii Nicolae Robu, ales primar la Timişoara, Lia Olguţa Vasilescu, acum primăriţă de Craiova, Marian Cristinel Bâgiu, fost preşedinte CJ Buzău), Adrian Ţuţuianu, preşedinte CJ Dâmboviţa, Iulian Bădescu, edilul Ploieştiului, Emilian Frâncu, fost primar la Râmnicu-Vâlcea şi deputaţii Florin Ţurcanu, devenit preşedinte CJ Botoşani, Cipian Dobre, preşedinte CJ Mureş, Robert Negoiţă, acum primar la sectorul 3,  Horea Uioreanu, preşedinte CJ Cluj, Cristian Adomniţei,  pentru şefia CJ Iaşi, Emil Radu Moldovan, în fruntea CJ Bistriţa-Năsăud, Cătălin Nechifor, preşedinte CJ Suceava şi Culiţă Tărâţă, preşedinte CJ Neamţ.

Vezi și: Asul din mâneca DNA: Martorul protejat care a dat totul peste cap / FOTO

Pentru aceştia statutul de potentat local a fost mai tentant decât cel de posesor de cartelă de vot printre alte câteva sute de oameni. Acum trendul s-a inversat , iar o parte din aleşii  locali actuali, precum social-democraţii Olguţa Vasilescu, Ţuţuianu, Nechifor, sau primarul liberal al Romanului, Laurenţiu Leoreanu şi cel al Balşului, Mădălin Teodosescu, deschid acum listele organizaţiilor judeţene,  tocmai pentru a ridica cota celor două partide, ca ulterior să revină în demnităţile locale, puse special la păstrare în acest sens. De altfel, Olguţa Vasilescu a recunoscut public că nu va renunţa la funcţia de primar şi că a luat decizia de a candida la parlamentare doar pentru a sprijini partidul să câştige un număr mai mare de voturi.

În prezent, din cei 588 de deputaţi şi senatori aleşi în  decembrie 2012, şi-au dus mandatul la bun sfârşit numai 500. Restul de 88, fie au renunţat la mandatele de parlamentari pentru cele de aleşi locali, fie au fost tentaţi de funcţii poate mai puţin prestigioase, dar mai stabile şi, nu în ultimul rând, mai bănoase, cazul lui Toni Grebla (PSD), devenit judecător efemer al Curţii Constituţionale, dar silit să demisioneze după ce a fost implicat într-un scandal de corupţie. În schimb, fostul deputat UNPR Marian Enache a fost numit judecător la CCR în actuala legislatură, iar liberalul Dan Radu Ruşanu, ca preşedinte la Autoritatea de Supraveghere Financiară. 

Din Parlament au mai plecat Dinu Giurăscu, ales vicepreşedinte al Academiei Române, Alin Petrache, devenit preşedintele al Comitetului Olimpic şi Sportiv din România, dar şi socrul fostului premier Victor Ponta, Ilie Sârbu, Marcu Nicu şi Cosmin Nicula, toţi numiţi în conducerea Curţii de Conturi.

Alegerile europarlamentare şi locale au "uşurat" Parlamentul de peste alţi 20 de parlamentari. Maria Grapini, Dan Nica, Ovidiu Silaghi şi Damian Drăghici au lăsat Parlamentul României pentru cel de la Bruxelles. Mult mai mulţi au fost aleşi primari sau preşedinţi de Consilii Judeţene, ceea ce le asigură o funcţie pentru încă patru ani. 

Patru dintre edilii aleşi ai Capitalei au plecat din Parlament: primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, fostă senatoare, primarul Sectorului 1, Dan Tudorache, fost deputat, primarul Sectorului 5, Daniel Florea, fost deputat, şi edilul Sectorului 6, Gabriel Mutu, fost senator. Alţii au ajuns în conducerea Consiliilor Judeţene în urma alegerilor locale: fostul senator PNL Alin Tişe, ales preşedintele CJ Cluj, fostul ministru PSD Sorin Grindeanu, ales preşedintele CJ Timiş, fosta deputată Claudia Boghicevici, aleasă vicepreşedinte al CJ Arad.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.