Premium
La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a avut loc luni, 22 octombrie, primul termen în procesul în care Camelia Bogdan contestă a doua excludere din magistratură. Deşi excluderea s-a făcut în baza unui raport al Inspecţiei Judiciare, instituţia nu a fost reprezentată în instanţă, situaţie care a generat critici vehemente în presă şi nu numai. Inspecţia Judiciară a transmis, la solicitarea STIRIPESURSE.RO, motivul din spatele acestei absenţe.
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis, pe 2 aprilie 2018, pentru a doua oară, excluderea din magistratură a judecătoarei Camelia Bogdan. Aceasta este considerată vinovată de nerespectarea repartizării unui dosar, acuzaţie pe Camelia Bogdan o respinge. Camelia Bogdan ar fi primit mai multe dosare spre judecare, în ianuarie 2016, care inițial fuseseră repartizate unui alt judecător, dar care intrase în concediu. După ce judecătorul titular a revenit din concediu, Camelia Bogdan ar fi păstrat un dosar, în care a dispus, în luna mai 2016, confiscarea unor sume de bani, printre cei vizați fiind și notarul Jean Andrei, soțul Laurei Andrei, fosta șefă a Tribunalului București.
CITEȘTE ȘI: Care sunt CELE MAI SIGURE recipiente de plastic în funcție de CODURILE inscripționate
Camelia Bogdan a contestat la ÎCCJ decizia de excludere din magistratură, iar primul termen a fost programat pentru 22 octombrie. Notarul Jean Andrei a făcut o cerere de intervenţie în proces, după cum a anunţat chiar acesta, luni seara, la Antena 3.
"În primul rând vreau să vă spun că astăzi la ICCJ am avut o surpriză, am avut surpriza să constat că protocolul despre care s-a vorbit în public, încheiat între Inspecţia Judiciară şi SRI funcţionează pentru simplul motiv că la toate celelalte procese disciplinare desfăşurate la acest complet Inspecţia Judiciară a fost prezentă, singurul dosar la care representantul Inspecţiei Judiciare s-a ridicat din sală şi a plecat a fost dosarul Cameliei Bogdan. Acesta m-a determinat să fac cererea de intervenţie. Eram în sală dar nu eram convins dacă vreau să o depun sau nu. Văzând însă că reprezentantul statului, cel care a promovat acţiunea disciplinară şi a făcut cercetarea disciplinară părăseşte sala m-am gândit că eu, ca o persoană particulară aş putea să fac o cerer de intervenţie în interesul intimatei adică în interesul Inspecţiei Judiciare. Motiv pentru care am depus această cerere", a afirmat Jean Andrei.
STIRIPESURSE.RO a solicitat Inspecţiei Judiciare să precizeze motivul absenţei de la ÎCCJ, iar explicaţia oficială dezvăluie o situaţie cel puţin ciudată. Deşi procesul era programat pentru luni, la ora 9.00, citaţia de la ÎCCJ a ajuns la Inspecţia Judiciară tot luni, 22 octombrie, în jurul orei 12.00. Dacă în cazul altor termene părţile află data şi ora la termenul precedent, în cazul primului termen era nevoie de citaţie.
Potrivit răspunsului furnizat de Inspecţia Judiciară, deşi reprezentanţi ai instituţiei se aflau deja la ÎCCJ, aceştia nu au putut asigura reprezentarea în procesul Cameliei Bogdan. În cazul dosarelor care au ca obiect acţiuni ale Inspecţiei Judiciare, reprezentarea poate fi asigurată doar de inspectorul care a întocmit raportul. De altfel, Camelia Bogdan are mai multe procese pe rolul ÎCCJ, în care contestă diferite aspecte legate de rapoartele Inspecţiei Judiciare în cazul său. Doar în anul 2018 au fost înregistrate la ÎCCJ 33 de cauze în care este implicată Camelia Bogdan. Potrivit unor surse judiciare, judecătoarea a atacat la ÎCCJ inclusiv o încheiere a CSM în care i-a fi fost admisă o cererea. Camelia Bogdan a solicitat suspendarea de către CSM a dezbaterilor pe al doilea raport al Inspecţiei Judiciare, pentru că la ÎCCJ era în curs de judecare prima excludere din magistratură. CSM a aprobat cererea, însă judecătoarea a atacat la ÎCCJ şi acea încheiere.
Tocmai multitudinea acestor dosare în care Camelia Bogdan contestă diverse aspecte pe care le consideră nelegale duce la imposibilitatea asigurării reprezentării în toate cauzele accesorii. Reprezentarea se face de regulă în situația în care se judecă contestaţiile împotriva soluțiilor în dosarele de fond, susțîn reprezentanții instituției. În celelalte cauze, se apreciază de la caz la caz, fiind situații în care, in ideea tergiversării procedurilor, contestatarii folosesc tot felul de tertipuri judiciare.
CITEȘTE ȘI: Un cunoscut nutriţionist dezleagă misterul: Îngraşă sau nu brânza? .
