Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Codașii fac legea în PNL. Cine pierde, cine câștigă din tactica batistei pe țambal

sigla pnl

Cu un PSD aflat pe cai mari și un Liviu Dragnea interesat să elimine orice potențială amenințare la adresa autorității sale în partid și în viitorul guvern, liberalii se află încă în faza de knock-out, împletită cu nevoia liderilor centrali și locali de a pune batista pe țambal și a-și păstra funcțiile și demnitățile politice deținute. Mult trâmbițata analiză a factorilor care au dus la dezastrul înregistrat la recentele alegeri parlamentare nu a mai avut loc, liderii interimari fiind mai interesați de consolidarea propriilor poziții de putere și de împărțirea funcțiilor în noul legislativ. Iar de intențiile fluturate inițial, de depunere a mandatelor de lideri filiale județene, nici pomeneală, deși, alături de fosta conducere centrală, sunt principalii responsabili pentru cel mai prost rezultat al partidului din ultimii 16 ani.

Vezi și: Ludovic Orban face noi DEZVĂLUIRI: DNA și un celebru milionar sunt implicați / VIDEO

Potrivit unor surse din conducerea liberală, nici nu se va pune problema demisiilor în perioada următoare. În perspectiva viitorului Congres, toți liderii actuali de filiale județene sunt interesați să facă pe maeștrii de ceremonii ale viitoarelor alegeri interne în interiorul propriilor organizații. "Vor pica câțiva trepăduși, vor fi sacrificați câțiva lideri de filiale locale, vor pierde cei care nu au avut grijă să-și apere spatele din vreme. Cei care s-au simțit responsabili și-au depus demisia deja", ne-au explicat sursele citate, simulacrul de analiză și de măsuri care se vor lua.

Iar cei care s-au simțit vinovați de dezastrul PNL la alegeri au fost puțini. Alina Gorghiu și-a depus mandatul de președinte al partidului, anunțând că gestul său va fi urmat și de alți lideri ai partidului. Doar că, în buna tradiție liberală, odată liderul central sacrificat, liderii locali s-au relaxat. Deși, în primele zile după înfrângerea la parlamentare, declarau oricărui ziarist că au deja foaia cu demisia scrisă pe birou, înafară de liderul PNL Timiș, Nicolae Robu și acesta silit de proprii colegi de filială, nici un alt lider de filială nu a făcut acest pas. Și-au mai dat demisia Ilie Bolojan, din calitatea de secretar general, nu și din cea de lider PNL Bihor, Adriana Săftoiu, din calitatea de prim-vicepreședinte al filialei PNL București și câțiva liberali din teritoriu, dar din eșalonul doi de conducere loc.

Ceilalți colegi de partid au fugit de costurile dezastrului. La alegerile locale de anul acesta, liberalii obținuseră 2.529.986 de voturi, adică 30,64%, la votul pentru consiliile județene, considerat vot politic. La alegerile prezidențiale din 2014, candidatul PNL Klaus Iohannis a obținut în primul tur de scrutin 2.881.406 de voturi, adică 30,37%. De atunci, liberalii au pierdut la ultimele parlamentare 1,2 milioane de voturi.

Vezi și: Electoratul PSD cel mai mare pericol pentru PSD/ STUDIU-SONDAJ

Mai mult, noul PNL a reușit să coboare și sub rezultatele cumulate obținute în trecut de vechiul PNL și fostul PDL, înainte de fuziune.

La europarlamentarele din 2014, PNL a fost votat de 835.531 de români (15%), iar PDL de 680.853 (12,23%). În total, 1.516.384 de voturi, echivalentul a 27,23% din voturile valabil exprimate atunci în condițiile unui tip de scrutin cu prezență scăzută. La prezidențialele din 2009, în primul tur, Traian Băsescu, din partea fostului PDL a obținut 3.153.640 de voturi, iar fostul lider liberal, Crin Antonescu, 1.945.831. Europarlamentarele din 2009 au înregistrat pentru PDL 1.438.000 de voturi, în timp ce candidații liberali au contabilizat 702.974 de voturi. Cu un an mai înainte, la parlamentarele din 2008, 2.228.860 de români au votat PDL, iar 1.279.063, PNL. În fine, scrutinul parlamentar din 2004 a consemnat 3.150.301 de voturi pentru Alianța DA, tradus într-un procent de 31,26%.

Singurul moment în care se poate găsi un corespondent actual pentru dezastrul electoral actual îl constituie anul 2000, atunci când PD a fost votat de 825.437 din români prezenți la urne (7,58%), iar pe candidații PNL au pus ștampila 814.381 (7,48%). În total 15.06%, deși numărul de voturi cumulate a fost mai mare decât cel realizat de noul PNL – 1.639.818, față de cele aproape 1,4 milioane adunate la alegerile din 11 decembrie.

În ciuda acestor statistici, oameni ca liderul PNL București, Cristian Bușoi, sau coordonatorul de campanie și prim-vicele Gheorghe Falcă au refuzat să-și facă mea culpa și să-și asume responsabilitatea pentru eșec. Lor li s-au alăturat, în primul rând, președinții de filiale care nu au atins ținta minimă de 20% așa cum se decisese inițial, adică aproape jumătate din totalul organizațiilor județene: Argeş, Bacău, Brăila, Buzău, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Satu Mare, Teleorman şi Vâlcea.

Mulți dintre liderii acestor structuri locale s-au apărat invocând faptul că au vrut să facă gestul demisiei încă din noaptea alegerilor, dar ar fi fost opriți de către conducerea centrală pentru a nu demobiliza activiștii liberali din secțiile de votare. Niciun cuvânt însă de ce nu au făcut acest pas în zilele care au urmat pentru a lăsa mult fluturatei nevoi de reconstrucție a partidului de jos în sus.

Puținele voci care au cerut demisia liderilor de filiale codașe sau a unor lideri locali care nu au mai performat ca la alte scrutinuri electorale, au fost fie ignorate deliberat, fie înăbușite, cazul organizațiilor PNL de Constanța, Galați, Giurgiu, Gorj sau Maramureș, toate filiale aflate în topul 10 al corijenților la materia alegerilor parlamentare.

Alte organizații, cunoscute ca fiefuri liberale, nu dau nici ele semne de reîmprospătare. În fruntea filialei suvecene, Gheorghe Flutur a pierdut cele mai multe voturi între scrutinul local şi cel parlamentar, peste 76.000, chiar dacă în procente scorul a fost de aproape 27%.

Potrivit unor surse din conducerea liberală, Flutur se pregătește de câștigarea unui nou mandat ca președinte al filialei în cadrul alegerilor interne ce vor fi organizate până la Congres. Ca el sunt pregătiți să procedeze și alți lideri liberali aflați în situații similare, semn că la vremuri noi de reorganizare, conservarea la pârghiile de putere locală a vechii garnituri este considerată singura soluție.

Bihorul condus de Ilie Bolojan, a pierdut 55.000 de voturi față de locale, ajungând doar la scor de 60.000, iar PNL Prahova, sub bagheta lui Iulian Dumitrescu, are un minus de 56.000. Bolojan s-a retras de la centru, dar a rămas la cârma filialei, chiar dacă mai mulţi primari şi lideri locali din Bihor îi cer să demisioneze şi din această funcţie. Între timp, Iulian Dumitrescu a fost promovat pentru „performanța” sa, de noua conducere interimară a partidului, cu președinția comisiei senatoriale pentru Apărare.

Citește și: Barack Obama, ținta unei farse cu oameni de zăpadă / FOTO

Cu ambiții de președinte de partid, Gheorghe Falcă ar putea porni cu stângul în această aventură. Deși a obținut un scor peste media partidului, a înregistrat o pierdere de 40.000 de voturi și are de rezolvat disensiunile interne din filială cu perdanții acestor alegeri, înainte de o eventuală candidatură la Congres.

În fața acestor tendințe și interese particulare, Raluca Turcan singurul lider a cărei filială a performat cu adevărat, a preferat căderea la pace și susținerea lor pentru a deveni lider interimar al partidului. Surse din interiorul PNL susțin că pasul făcut face parte dintr-o agendă mai amplă a liberalei venite de la Sibiu care încearcă astfel să-și apropie o parte din liderii de filiale pentru a obține sprijinul lor pentru propria candidatură la șefia partidului.

Începând cu luna ianuarie a anul an vor avea loc alegeri în toate organizaţiile judeţene ale PNL, iar în schimbul cooperării lor, unii lideri de filiale vor ca cei de la centru să nu aibă vreun cuvânt de spus legat de modul în care ei vor organiza scrutinurile interne, ne-au dezvăluit sursele citate. Cei care vor fi reconfirmați în funcții vor avea ultimul cuvânt de spus în întocmirea listelor cu delegați cu drept de vot la Congres, principala lor pârghie de negociere cu taberele care se vor coagula în jurul diverșilor aspiranți la șefia PNL.

Deznodământul  acestor jocuri de culise pare a fi fost anticipat  de Crin Antonescu și el victima unor astfel de cooperative.  Ținta unui  puci instrumentat de unii lideri locali, alături de liderii filialelor codașe după ultimele  alegeri  europarlamentare, ofertat acum de unii colegi de partid să preia din nou  șefia partidului, Antonescu a preferat  să refuze și să lanseze un ultim avertisment către  cei care nu au renunțat la vechile pratici: PNL trebuie să-și regăsească drumul și  identitatea pierdută dacă se mai vrea să fie partidul care a fost. Altfel, riscă disoluția politică.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.