Sociologul Cătălin Stoica, profesor la SNSPA, susține că sondajul AtlasIntel este unul făcut pentru a arăta că au cele mai bune estimări în perspectiva alegerilor. Sociologul susține că această tehnică de a-i da pe toți candidații în marja de eroare este o ”falsă iluzie a preciziei estimării”.
Sondaj AtlasIntel: Daniel Băluță și Anca Alexandrescu, favoriți la Primăria Capitalei
”EXACTITATE ȘI PRECIZIE/ALEGERI BUCUREȘTI: AtlasIntel a dat recent publicității rezultatele unui sondaj privind intențiile de vot la Primăria Generală a Muncipiului București. Ocupații primelor două locuri sunt despărțiti de...0,1%. De asemenea, ocupanții primelor trei locuri sunt la egalitate statistica (diferențele sunt sub marja de eroare).
Doar pe la exit poll-uri am mai văzut estimări de genul asta, în care diferențele dintre candidații sunt 0,1%. Ba, dacă stau să mă gîndesc, și în exit poll-uri nu prea se întălnesc estimări din astea, la modul de măsurare cu șublerul.
Ca unul care am lucrat destul de mult în domeniul sondajelor, părerea mea este că AtlasIntel încearcă să acrediteze ideea că au avut cele mai bune estimări pre-electorale. Nici nu e greu dacă îi dai pe toți candidații cu șanse (vreo 3 sau 4) la egalitate statistică (adică cu diferențe sub marja de eroare).
Raportarea datelor de sondaj în acest mod creează o falsă iluzie a PRECIZIEI estimării. Dacă eu vă spun că un candidat are 22%, veți spune „Ok, poate așa e”. Dacă un alt sociolog vă spune că același candidat are nu 22% ci 22,3%, veți privi cu mai multă încredere cifrele lui, fiindcă sunt prezentate cu virgulă și o zecimală. Dacă mai vine un alt „sondor” și spune că același candidat nu are 22,3% ci 22,34%, cifra va părea mai credibilă; sunt, în fond, două zecimale după virgulă, nu? Asta e iluzia PRECIZIEI. Toate cele trei estimări pot însă să nu fie EXACTE; este probabil ca acel candidat să aibă/să obțină doar 17% din voturi. Deci nu confundați precizia cu exactitatea.”, arată Cătălin Stoica.
Comentează