DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

SONDAJ: Cum îi aleg românii pe parlamentari

stampila vot

Digi24:

Pe 11 decembrie românii îi aleg pe oamenii care îi vor reprezenta în Parlament vreme de patru ani.

Cei mai mulți români nu sunt interesați de politică și nu sunt la curent cu activitatea Parlamentului.

Astfel, foarte mult interesați de politică sunt doar 13% dintre respondenţi, destul de mult – 19%, nu prea mult - 39%, deloc - 28%.

La întrebarea „În ce măsură sunteți informat despre activitatea Parlamentului României?”, 7% spun că în foarte mare măsură. În mare măsură spun 26% dintre cei chestionaţi, în mică măsură - 36% dintre respondenţi, iar în foarte mică măsură - 30% din cei chestionaţi.

De altfel, potrivit sondajului, românii nu au nici încredere în Parlament. Doar 10% dintre români spun că au încredere în Legislativ. În partide politice aproape la fel de puţină încredere: 11%. 27% dintre respondenţi spun că au încredere în Consiliul Judeţean sau, în cazul bucureştenilor, în Consiliul General al Municipiului Bucureşti. De mai multă încredere beneficiază Consiliul local: 32 de procente. Iar cea mai mare încredere o au românii în Primărie: de 41% dintre cei chestionaţi.

În actualul Parlament, avem senatori şi deputaţi care, în patru ani de mandat, nu au luat cuvântul nici măcar o dată. Sunt senatori sau deputaţi pe care nu îi cunoaşte nimeni. Sunt un fel de aleşi invizibili, dar care pot conta decisiv la votul unei legi cruciale. Întrebarea sociologilor: „Cunoaşteţi numele unui parlamentar care vă reprezintă în actualul Parlament?”

Răspunsurile primite: Nu cunosc niciun parlamentar care mă reprezintă - au răspuns cei mai mulţi: 71% dintre respondenţi. Da au răspuns doar 28%. 1% nu au dorit să răspundă la această întrebare.

Cum își aleg românii parlamentarii? Cei mai mulți (38%) spun că ţin cont de omul care candidează. 21% dintre cei chestionaţi spun că cel mai important lucru este susţinerea primarului pentru candidaţi. Programul de guvernare al partidului este esenţial pentru 20% dintre respondenţi. 11% ţin cont în primul rând de partidul din care fac parte candidatii. Campania electorală este decisvă pentru doar 3 procente dintre cei chestionaţi. Nu știu care este cel mai important lucru când votează la alegeri 4%, iar 3% nu răspund.

Sondajul IRES comandat de Digi24 a fost realizat în Perioada 1-2 noiembrie 2016, pe un eşantion de 1.224 de persoane. Sondajul a fost realizat prin metoda interviurilor telefonice. Eroarea maximă este de +/-2,8%.

Ziarul Financiar:

Alegerile prezidenţiale din SUA au devenit un spectacol politic mondial, urmărit cu sufletul la gură deopotrivă de executivi germani şi de miliardari chinezi, de Papa de la Roma, de ţările NATO, de traderii de pe Wall Street şi de jurnaliştii din Rusia. Mizele sunt mari pentru toată lumea. Alegerile prezidenţiale din SUA au devenit un spectacol politic mondial, urmărit cu sufletul la gură deopotrivă de executivi germani şi de miliardari chinezi, de Papa de la Roma, de ţările NATO, de traderii de pe Wall Street şi de jurnaliştii din Rusia. Mizele sunt mari pentru toată lumea.

În Europa, gândul că alegerile ar putea fi câştigate de Donald Trump, candidat din partea republicanilor, showman şi om de afaceri controversat, provoacă fiori. Imprevizibilul Trump – un politician fără experienţă politică, dar care poate ajunge cel mai puternic om de pe planetă - nu are prea mulţi fani aici. Pe cei mai mulţi şefi de companii din Germania îi îngrijorează atitudinea lui Trump faţă de comerţul liber, scrie Deutsche Welle. În schimb, Hillary Clinton, finalistul democraţilor, susţine cooperarea transatlantică. Acesta este consensul din inima UE şi de la Bruxelles.

Economia germană se bazează pe piaţa des­chisă şi pe graniţe deschise. Până acum SUA au promovat puternic aceste lucruri. Un punct central al discursului lui Trump a fost îndepărtarea de astfel de politici în favoarea protecţio­nismului – dar cu sprijinirea exporturilor. În 2015 Germania a exportat în SUA de 114 miliarde euro şi a importat de acolo de 60 de miliarde euro. Mizele sunt mari mai ales pentru producătorul auto german VW,  care recent a acceptat să plătească 13 miliarde de euro autorităţilor americane şi clienţilor americani în scandalul emisiilor toxice. Cu toate acestea, problemele companiei sunt departe de a se fi terminat. Şi Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, simte din plin presiunile autorităţilor americane tot într-un scandal legat de practicile de afaceri. Banca riscă acolo o amendă de mai multe zeci de miliarde de dolari care i-ar eroda sever capitalul. De asemenea, Bayer urmăreşte cu atenţie ce se întâmplă pe scena politică americană: uriaşa sa achiziţie recentă din SUA, Monsanto, are nevoie de aprobarea autorităţilor de acolo.

Preşedintele Germaniei Joachim Gauck a lăsat să se înţeleagă că se teme de o victorie a imprevizibilului Trump. Un sondaj de opinie arată că 77% dintre nemţi se tem că relaţiile dintre Germania şi SUA se vor tensiona dacă Trump ajunge preşedinte (...)

În Marea Britanie, premierul Theresa May şi-a arătat dezaprobarea faţă de discursul de campanie al lui Trump contra musulmanilor. Dar acolo nici Clinton nu este prea populară, notează CNBC. Un sondaj YouGov publicat în octombrie arată că doar 59% dintre alegătorii britanici ar vota-o pe democrată. Circa 8% dintre ei l-ar alege pe Trump. Republicanul a lăudat alegerea britanicilor de a ieşi din Uniunea Europeană. El vede UE ca depăşită, iar Germania ca pe un cuib al terorii şi violenţei. Europarlamentarul britanic Nigel Farage, naţionalist şi promovator al unei Mari Britanii mai independente, a apărut la discursurile electorale ale republicanului.

În Franţa, aşa cum era de aşteptat, pre­şedintele François Hollande o sprijină pe Clin­­ton. Pe scena politică franceză evo­luează echivalentul local al lui Trump, Ma­rine Le Pen, iar alegerile se apropie şi în Franţa. Extremista Le Pen a declarat că da­că ar fi cetăţean american l-ar vota pe Trump.

În China, a doua  putere economică a lumii, presa îi critică pe ambii politicieni americani. Pe Trump propaganda Beijin­gului îl descrie ca fiind un individ iraţional, cu o gură prea mică şi care se exprimă pueril. Republicanul este văzut ca un candidat care va „aduce schimbări în relaţiile dintre China şi SUA“. Trump a invinovăţit China că le fură americanilor locurile de muncă, că îşi devalorizează moneda şi că finanţează cu bani de la buget atacurile cibernetice. Cu toate acestea, unii dintre oamenii importanţi de la Beijing respectă talentul de negociator al lui Trump, notează Financial Times. The Global Times, un ziar chinezesc naţionalist sprijinit de stat, a scris că „mulţi chinezi îl preferă pe Trump“, un om de afaceri pragmatic.

Elitei din China îi surâde şi ideea că Trump va reduce sprijinul pe care SUA îl dau statelor aliate, ceea ce ar permite Chinei să se extindă.

Beijingul o ilustrează pe Clinton ca pe varianta mai dură a lui Obama, în condiţiile în care democrata a criticat China pentru nerespectarea drepturilor omului şi pentru persecutarea feministelor. Aşteptările sunt ca democrata să abordeze o atitudine mai agresivă în relaţiile cu China dacă ajunge la Casa Albă.

În Rusia, presa de stat nu-şi ascunde preferinţa pentru Trump, dezbătând acuzaţiile republicanului că Hillary Clinton este coruptă şi că alegerile sunt trucate.

Papa Francis a intervenit şi el în spectacolul electoral din SUA, avertizând că ridicarea de „ziduri sociale“ şi „falşii profeţi“ vor hrăni frica şi intoleranţa în politică.

„Nicio tiranie nu-şi găseşte sprijin dacă nu o hrănim cu temerile noastre“, a spus Papa Francisc.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.