Majoritatea respondenţilor la sondaj (85%), organizat de compania CBS-AXA, consideră că cel mai înalt nivel de securitate şi apărare din Moldova a fost asigurat în timpul domniei lui Ştefan cel Mare (1433-1504).
Potrivit Infotag, reprezentantul CBS-AXA Ion Jigău a relatat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, prezentând rezultatele studiului că, în opinia a 12,4% dintre respondenţi, niciunul dintre conducători nu a luptat corespunzător pentru securitatea şi apărarea ţării.
În acelaşi timp, 41% dintre respondenţi consideră că în timpul conducerii preşedintelui Vladimir Voronin a existat unul dintre cele mai înalte niveluri de securitate din ţară.
Este curios că 38% dintre respondenţi i-ar încredinţa lui Iosif Stalin soluţionarea acestei probleme, iar 32% - preşedintelui Maia Sandu.
Întrebaţi cu privire la formula de soluţionare a conflictului din Transnistria, 29,9% dintre respondenţi consideră că acest lucru este posibil dacă regiunii i se acordă un statut special.
Pentru oferirea unui statut de autonomie, similar cu cel al Găgăuziei pledează 29,6% dintre respondenţi.
Doar 4,4% sunt de acord cu federalizarea Moldovei.
Constatând ameninţările asociate cu Transnistria, 42,5% au menţionat un nivel ridicat de criminalitate şi contrabandă; dislocarea trupelor ruseşti în regiune - 39,4% şi aproape fiecare al treilea consideră reală reluarea ostilităţilor.
Fiecare al doilea respondent (50,2%) a numit războaiele informaţionale şi ştirile false drept principala ameninţare externă la adresa securităţii apărării ţării.
43% consideră că aceasta este conflict nesoluţionat cu Transnistria, iar 31% nu au exclus un războaie în regiune.
Întrebaţi despre încrederea în instituţiile guvernamentale, 90% dintre respondenţi se bazează necondiţionat pe pompieri,71% - pe armată şi 52% - pe poliţie şi grăniceri.
Sondajul a fost realizat în perioada 20-29 iulie în rândul a 1 029 de persoane cu vârsta peste 18 ani. Întrebările au fost puse sub formă de interviuri în localităţile din toată Republica Moldova, cu excepţia Transnistriei. Marja de eroare este de +/-3,1%.
Studiul, organizat de Centrul de Informare şi Documentare NATO din Republica Moldova, a fost finanţat de Fundaţia Marshall şi Fundaţia Konrad Adenauer.