Aproape trei sferturi (74%) din cetățenii Uniunii Europene consideră că țara lor a avut de beneficiat de pe urma apartenenței la Uniune, conform unui sondaj Eurobarometru realizat la începutul anului 2025 - cel mai mare procent de când întrebarea a fost pusă pentru prima dată în anul 1983. Cea mai mare importantă creștere a nivelului de trai este în România și Bulgaria, o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor de 558% față de momentul aderării la Uniunea Europeană.
Respondenții au evidențiat creșterea economică (28%) și noile oportunități de angajare (26%) ca fiind cele mai importante beneficii ale apartenenței la UE - iar datele par a confirma acest lucru.
În Cehia, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 45% din media UE în 2004 la 74% în 2024, de la 9.490 euro la 29.940 euro. În Lituania, a crescut de la 26% la 68% în aceeași perioadă, de la 4.960 euro la 27.350 euro.
O altă metodă de a reflecta această schimbarea este exprimarea printr-un indice: dacă produsul intern brut pe cap de locuitor în euro este stabilit la valoarea de 100 în anul 2004, atunci o creștere la 120 înseamnă că nivelul mediu de prosperitate este cu 20% mai ridicat decât în 2004, în timp ce o scădere la 90 arată că este cu 10% mai scăzut decât nivelul inițial.
Creștere de cinci ori în România și Bulgaria
În perioada de douăzeci de ani 2004–2024, PIB-ul pe cap de locuitor în UE a crescut cu 88% (indicele de la 100 la 188 de puncte). În toate cele 13 noi state membre creșterea a fost explozivă, dar România și Bulgaria au înregistrat cele mai mari creșteri, de 558%, respectiv 500%, indicele situându-se la 600 în ambele țări.
În această perioadă, PIB-ul pe cap de locuitor în România a crescut de la 2.820 euro la 18.560 euro, iar în Bulgaria de la 2.710 euro la 16.260 euro.
Progrese similare și spectaculoase au fost înregistrate și în țările baltice, PIB-ul pe cap de locuitor crescând cu 405% în Lituania, 336% în Letonia și 305% în Estonia.
Creșterea puterii de cumpărare
Standardul puterii de cumpărare (PPS) oferă o imagine mai clară a creșterii economice din noile state membre. Teoretic, o unitate PPS cumpără aceeași cantitate de bunuri și servicii în fiecare țară. PIB-ul pe cap de locuitor în PPS în UE este stabilit la 100.
În 2004, România și Bulgaria se aflau la 35, adică la 65% sub media europeană. Două decenii mai târziu, puterea de cumpărare în România a crescut de mai bine de două ori, ajungând la 78, în timp ce în Bulgaria a crescut la 66.
Indicele a crescut, de asemenea:
de la 50 la 88 în Lituania
de la 45 la 71 în Letonia
de la 52 la 79 în Polonia
de la 56 la 79 în Estonia
Orice apropiere de media europeană (100) înseamnă că aceste țări se apropie treptat de standardul de viață din UE.
Creșteri mai moderate au fost înregistrate în Slovenia (de la 87 la 91) și Republica Cehă (de la 81 la 91).
„Extinderea din 2004 a adus beneficii semnificative”
Comisia Europeană susține că extinderea din 2004 „a adus o serie de beneficii semnificative și o creștere economică impresionantă atât pentru noii membri, cât și pentru UE în ansamblu”.
Un studiu academic susține această evaluare. Economistul Basile Grassi de la Universitatea Bocconi constată că apartenența la UE crește veniturile noilor membri fără a le reduce pe cele ale celor vechi. După cum observă el, extinderea UE funcționează ca un joc cu sumă pozitivă, în care toată lumea câștigă.
Cât de puternice sunt economiile țărilor candidate?
Nouă țări sunt în prezent candidate oficiale pentru aderarea la UE: țările din Balcanii de Vest (Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, Albania, Serbia), precum și Ucraina, Moldova, Georgia și Turcia, în timp ce Kosovo este considerat un potențial candidat.
Comisarul pentru extindere, Marta Kos, a declarat în aprilie că un nou val de aderări până în 2030 este „realist”, în prima linie aflându-se Ucraina, Moldova, Albania și Muntenegru.
În ceea ce privește PIB-ul, majoritatea acestor economii sunt relativ mici. În 2024, producția economică totală a UE a fost de 18 trilioane de euro, potrivit Eurostat.
Cele zece țări candidate au produs un total de 1,63 trilioane de euro, din care 1,25 trilioane de euro au provenit numai din Turcia. Dacă Turcia este exclusă, celelalte nouă țări produc împreună 381 de miliarde de euro, mai puțin decât PIB-ul Danemarcei (392 de miliarde de euro).
Dacă pe lângă Turcia, mai sunt excluse și Ucraina și Serbia, producția totală a celor șapte țări rămase scade la 130 de miliarde de euro, mai puțin decât cea înregistrată în aproximativ două treimi din actualele state membre ale UE.
Comentează