Premium
Omul de afaceri Sorin Strutinsky a declarat, pentru MEDIAFAX, că o eventuală ordonanță de urgență pentru revizuirea sentințelor date pe protocoale sau interceptări ilegale, pe care o va propune ministrul Justiției, trebuie să fie clară și să prezinte și o soluție privind declasificarea datelor SRI.
„Nu-mi dau seama cum va suna această Ordonanță de Urgență a Guvernului, pentru că anchetele împotriva oamenilor politici, de afaceri, sau pur și simplu împotriva celor care deranjau pe alții, aveau următorul parcurs: ei te urmăreau pe tine, binomul, ani de zile, pentru a obține informații despre tine, comportamentul tău, afaceri, discuții. Făceau o schemă de lucru - echipe comune: DNA, SRI, procurori, servicii în baza protocolului. Acum neagă că au lucrau în baza protocolului. Identificau părți vulnerabile, adică eventualele operațiuni financiare, identificau potențiali denunțători care erau contactați după ce se constată că aceștia chiar aveau probleme sau erau unii mai slabi de înger și cedau la simpla chemare a organului. Până aici totul se făcea în baza mandatelor de siguranță națională, a protocolului, sub pretextul oferit de hotărârile CSAT din 2005 și 2009”, a declarat omul de afaceri Sorin Strutinsky, pentru MEDIAFAX.
Sursa citată a mai precizat că judecătorul care a analiza o revizuire solicitată în baza acestei OUG ar întâmpina dificultăți, deoarece Serviciul Român de Informații refuză declasificarea interceptărilor.
„Domnul ministru trebuie să știe că în dosarele de instanță, rareori s-au păstrat legăturile precedente la care am făcut vorbire anterior. Or, ce putere va avea judecătorul care va analiza revizuirea unui dosar să ceară SRI declasificarea referatelor lor, ale parchetelor, încheierile de instanță, probele, schemele de lucru ale echipelor mixte. Mie, cel puțin, mi-au spus că sunt secrete de stat. Termenul natural de desecretizare este 50 de ani. Nu vor, ca să nu pot să mă apăr. SRI le-a secretizat pentru că aveau legătură cu potențialele infracțiuni pe drept comun. (...) Judecătorii care vor analiza - apropo de ordonanța domnului Tudorel Toader - cum vor ajunge la acele informații care permit cunoașterea în profunzime a dosarelor respective?”, a mai spus omul de afaceri.
Sorin Strutinsky a mai precizat că, în cazul în care OUG va intra în vigoare, putem să ne așteptăm la mii de solicitări de revizuire a sentințelor.
„Dar valul va exista din partea oricui are sentimentul că este nedreptățit. Însă, mai departe, finalitatea care va fi? 10.000 sau 15.000-20.000 de noi procese? Știți că în instanță, pe lângă cele 30-40 de volume de la fiecare dosar - sau pot fi mai puține -, procurorii inundă instanțele cu dublu, cu maculatură, iar judecătorii nu au cum să le analizeze pe toate și nu citesc pentru că nu au timp. (...) Se vorbește despre abuzurile procurorilor și ale serviciilor de informații, dar pentru ei lucrează și alți agenți publici plătiți gras din bugetul României- polițiști judiciari, grefieri, care știu despre toate abuzurile și tac, pentru că fac parte din sistem. (...) Trebuie analizată înainte, pentru că nu poți să emiți o ordonanță care nu poate fi pusă în practică. Ea trebuie să fie clară, fără echivoc, care să poată fi pusă în practică de către judecători”, mai spune Sorin Strutinsky.
Acesta a mai subliniat că este dificil de demonstrat implicarea serviciilor în dosarele penale.
„În mod cert, în nenumărate dosare, inclusiv în ale mele, serviciile au fost de la cap la coadă. Dar cum demonstrezi? Aceasta este problema. Într-adevăr, a existat la un moment dat acel comunicat în final în care DNA mulțumește serviciilor de informații. Acolo avea dublu sens: să inducă acuzatului faptul că nu mai are nicio șansă și să inducă instanței că s-a lucrat cu serviciile, totul e beton”, mai spune Strutinsky.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat, miercuri seară, că-i va propune premierului Viorica Dăncilă adoptarea unei ordonanțe de urgență pentru revizuirea sentințelor date pe protocoale sau interceptări ilegale, Tudorel Toader precizând că va face această propunere într-un timp scurt, "după terminarea concediilor".
"(Ordonanța va dispune -n.r.) posibilitatea oricărui condamnat care are sentimentul, convingerea faptului că hotărârea a fost pe protocol sau pe interceptare nelegală să se apropie de dosar, să ceară unui judecător să verifice dacă hotărârea lui a fost pronunțată pe baza celor două elemente, judecător care să spună da, îi admite și trimite cauza la rejudecare, judecător care să spună nu, nu e vorba de interceptări nelegale, de protocoale, se respinge. Deciziile Curții Constituționale fac această definiție, această clasificare (a ceea ce înseamnă interceptări nelegale -n.r.). Interceptări făcute de SRI și folosite de procurorul de drept comun, fapte care nu au legătură cu securitatea, siguranța națională și folosite în fapte de drept comun", a declarat, miercuri seară, Tudorel Toader, la Antena 3.
Întrebat când va înainta această propunere de ordonanță de urgență, ministrul Justiției a răspuns că într-un timp scurt.
"După ce se termină concediile. Imediat după ce se termină concediile", a completat Tudorel Toader.
În ceea ce privește situația omului de afaceri Sorin Strutinsky, SRI era beneficiar secundar al dosarelor deoarece era una dintre instituțiile care putea să facă supravegherea, se arată în răspunsul Inspecției Judiciare. Inspecția nu a putut explica și mandatul pe siguranță națională din cauza prescripției, sesizarea fiind clasată.
“Până la intrarea in vigoare a noului Cod de procedura penala, s-au efectuat interceptari si inregistrari audio-video, in conformitate cu dispozitiile art. 91/1-91/5 Cod procedura penala. Dupa intrarea in vigoare a noului Cod de procedura penala – 01.02.2014, noile prevederi legale nu au mai permis desfasurarea actelor de cercetare anterior inceperii urmaririi penale, motiv pentru care s-a realizat inceperea urmaririi penale in rem. Privitor la punerea în executare a masurilor de supraveghere tehnica de catre DNA-Serviciul tehnic, in cadrul verificarilor s-a stabilit ca, anterior Deciziei Curtii Consitutionale nr.51/16 febr.2016, au existat mai multe situatii in care procurorul a desemnat ca beneficiar secundar al autorizatiilor, mandatelor de supraveghere SRI sau DGIPI motivate de faptul ca erau singurele institutii ce puteau efectua, la acel moment, supraveghere operative, iar pentru a efectua acea supraveghere era necesar sa aiba acces la traficul convorbirilor interceptate", se arată în răspunsul Inspecției Judiciare către Comisia de Apărare din Parlament, acolo unde omul de afaceri a sesizat implicarea SRI în dosarul care îl vizează.
Răspunsul Inspecției Judiciare a venit în luna mai 2018, iar în cuprinsul lui instituția nu a putut explica utilizarea mandatelor pe siguranță națională deoarece s-a prescris perioada în care Strutinsky se putea adresa inspecției.
