Ideea că răcești pentru că ai ieșit afară îmbrăcat prea subțire este una dintre cele mai persistente credințe populare. Specialiștii în imunologie spun însă clar: temperaturile scăzute nu sunt vinovate pentru valul de viroze din sezonul rece. Adevărata cauză ține de comportamentul uman și de felul în care interacționăm în lunile de iarnă.
De ce ne îmbolnăvim mai des iarna
Răcelile și virozele sunt mai frecvente în sezonul rece nu pentru că afară este frig, ci pentru că oamenii petrec mult mai mult timp în spații închise.
Locuințele, birourile, mijloacele de transport și spațiile publice slab ventilate devin medii ideale pentru circulația virusurilor respiratorii.
Contactul apropiat dintre persoane crește semnificativ șansele de transmitere, iar acest lucru explică de ce infecțiile respiratorii se răspândesc mai ușor iarna.
Ieșitul în frig nu provoacă răceala
Contrar unui mit larg răspândit, simplul fapt că ieși afară pe vreme rece nu duce direct la îmbolnăvire. Profesorul John Tregoning, imunolog la Imperial College London, explică faptul că asocierea dintre frig și răceli este una de coincidență, nu de cauzalitate, notează News.ro.
Cu alte cuvinte, frigul poate fi prezent atunci când apar răcelile, dar nu el este factorul declanșator al infecțiilor.
Comportamentul, principalul vinovat
Potrivit specialiștilor, modul în care ne schimbăm rutina iarna este esențial. Activitățile se mută în interior, ferestrele sunt deschise mai rar, iar aerisirea este insuficientă. În aceste condiții, virusurile se transmit mai ușor de la o persoană la alta.
Această explicație este susținută și de datele din perioada pandemiei de Covid-19, când restricțiile și limitarea interacțiunilor sociale au dus la o scădere dramatică a altor infecții respiratorii sezoniere.
Rolul luminii solare și al aerului rece
În sezonul cald, lumina ultravioletă contribuie, chiar dacă într-o măsură redusă, la inactivarea virusurilor din aer. Iarna, lipsa expunerii la soare și temperaturile scăzute pot favoriza supraviețuirea acestora mai mult timp în mediul înconjurător.
Totuși, specialiștii subliniază că acest factor are un impact secundar, nu decisiv.
Când frigul poate deveni un factor de risc
Deși frigul nu provoacă direct răceala, expunerea prelungită la temperaturi foarte scăzute, combinată cu oboseală, epuizare și consum energetic ridicat, poate slăbi organismul. În aceste condiții, sistemul imunitar poate deveni mai vulnerabil, ceea ce crește riscul de infecție.
În plus, anumite virusuri, precum rinovirusurile, se dezvoltă ceva mai bine la temperaturi mai scăzute, iar răspunsul imunitar local poate fi ușor diminuat în aer rece. Chiar și așa, frigul rămâne un factor secundar.
Ce ne protejează cu adevărat
Specialiștii spun că cea mai eficientă metodă de prevenție rămâne vaccinarea împotriva gripei și a altor virusuri respiratorii de sezon. Vaccinurile nu doar că reduc riscul de îmbolnăvire, dar pot preveni și formele grave de boală.
În plus, ele contribuie la scăderea riscului de complicații serioase, inclusiv a celor cardiovasculare, asociate infecțiilor respiratorii.
Concluzia specialiștilor
Răceala nu apare pentru că ai ieșit afară fără fular, ci pentru că iarna ne adunăm în spații închise, respirăm același aer și intrăm mai ușor în contact cu virusurile.
Mitul frigului ca principal vinovat este, spun experții, doar o explicație simplă pentru un fenomen mult mai complex.
Comentează