Tot mai mulți români cad victime înșelătoriilor de tip spoofing și ajung să piardă sume semnificative de bani. Acest tip de fraudă implică utilizarea identității diferitelor instituții financiar-bancare sau a unor autorități ale statului. Persoana aleasă de escroci este sunată insistent. Apelurile de la respectivele numere sunt simulate, în realitate sursa apelului fiind alta. Este și cazul unei femei din Deva, care s-a trezit și datoare bancă, și fără suma împrumutată fără voia sa în cont, relatează Digi24.
Un bărbat din Botoșani a rămas fără 1.000.000 lei, după ce a fost sunat de un individ care s-a recomandat ca fiind reprezentant al unei bănci. I-a spus că de pe cardul său ar fi fost efectuate plăţi neautorizate în valoare de 5.000 de lei. Bărbatul a verificat contul şi a constatat că nu lipseau bani.
Un caz similar s-a petrecut în Deva, unde o profesoară a fost contactată de o persoană necunoscută pe WhatsApp. Sub pretextul unor explicații privind aplicațiile bancare, i-au fost prezentate mai multe imagini. Ulterior, femeia a descoperit că pe numele său a fost contractat un credit, fără acordul ei, iar suma de 57.000 de lei a fost transferată din cont.
„Fiind sector nou și eu fiind dascăl, am vrut să învăț. Mi-a explicat totul prin WhatsApp. Mi s-a părut suspect abia după ce am văzut creditul mare făcut în numele meu”, a declarat victima.
Polițiștii din Hunedoara au reușit să recupereze, până în prezent, peste 40.000 de lei din prejudiciu, a anunțat purtătorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Nițu. Cercetările continuă, în contextul în care fenomenul este tot mai frecvent.
„Este o metodă des întâlnită. Te sună și-ți promit joburi, premii sau bani. Totul începe pe WhatsApp. Trebuie să fim atenți – nimeni nu îți oferă nimic gratuit”, a spus un localnic din Deva.
Avertismentul DNSC
Reprezentanții DNSC (Directoratul Național de Securitate Cibernetică) avertizează că cel mai simplu mod de a verifica dacă un apel este real este întreruperea acestuia și revenirea cu un telefon la același număr. Dacă este o instituție reală, apelul va ajunge în centrala oficială, iar suspiciunile pot fi clarificate.
„Dacă primim un apel suspect, e indicat să spunem că revenim imediat și să apelăm noi înapoi. Astfel, verificăm autenticitatea apelului fără a oferi acces la date personale sau aplicații”, a explicat Darius Țica, expert în comunicare al DNSC.
Autoritățile recomandă cetățenilor să nu ofere niciodată date personale prin telefon și să nu instaleze aplicații la cererea unor necunoscuți, indiferent de pretext.
Comentează