Partidele populiste de extremă-dreapta prind viteză în Europa, dar înseamnă asta oare că prăbușirea formațiunilor de stânga este ireversibilă? Tendința din unele țări europene arată o criză gravă de sprijin popular pentru stânga, care este adesea fragmentată, iar după ultimele rezultate slabe, multe partide europene de stânga se gândesc deja la coaliții pentru a supraviețui, scrie Mediapool, conform Rador Radio România.
Nu numai în Bulgaria, ci și în Spania, din cauza rezultatelor proaste ale alegerilor, s-a ajuns la demisii. În ambele țări, stânga este divizată. În Grecia, cândva puternica SIRIZA este fragmentată și are rezultate din ce în ce mai proaste, iar dreapta lui Kyriakos Mitsotakis este la putere. În Ungaria, în mod real, nu există formaţiuni de stânga, întrucât populistul de dreapta Viktor Orbán este de nezdruncinat la putere, iar principalul său concurent este fostul său ministru Peter Magyar, tot un populist de dreapta. Guvernul din Polonia este susținut de o coaliție eterogenă, unită de liberalul Donald Tusk, care cu greu poate fi definită drept de stânga. În opoziție se află blocul conservator de dreapta al lui Kaczynski. În partea de est a UE, doar în Slovacia și România sunt guverne la putere cu lideri care vin din stânga. În Cehia, pe de altă parte, sprijinul neaşteptat pentru o nouă formațiune grupată în jurul unui lider de stânga pune problema unificării în acest spațiu politic, dar dreapta pare puternică.
Spania: turbulenţe în stânga, cu model bipolar stabil
În politica spaniolă domneşte structura tradiţională a două principale partide. Este vorba despre Partidul Popular, conservator, şi de Partidul Muncitoresc Socialist Spaniol. Dar alegerile europene care tocmai s-au încheiat au confirmat acest lucru - Partidul Popular a obţinut o susţinere de 34%, iar Partidul Muncitoresc Socialist Spaniol - 30,2%.
Acest lucru nu înseamnă însă că şi acolo, la fel ca în Bulgaria, nu există turbulenţe în stânga spectrului politic. Liderul formaţiunii de stânga Sumar, Iolanda Diaz, şi-a dat demisia din cauza modului slab în care s-au prezentat la alegerile europene, formaţiunea obţinând doar 3% dintr-un total de 61 de locuri în Parlamentul European. Diaz nu va mai fi în fruntea formaţiunii pe care ea a înfiinţat-o în urmă cu mai puţin de un an, dar va continua să lucreze în guvern ca vicepreşedinte şi ministru al muncii. Demisia sa, la fel ca în Bulgaria, vine într-un moment de nesiguranţă şi divizare a stângii spaniole.
În Grecia, fosta stângă de guvernământ este învinsă
După alegerile europene, stânga greacă se află într-o situație dificilă. Sprijinul pentru toate partidele, care au făcut parte cândva din SYRIZA, care a guvernat cu 36% din voturi în 2015 și chiar și după pierderea în fața Noii Democrații în 2019 și-a păstrat o pondere puternică de 31%, acum nu depășește în total 20%, luate împreună.
SYRIZA de astăzi, cu noul său lider, Stefanos Kasselakis, care i-a succedat lui Alexis Tsipras în septembrie 2023, nu numai că nu a reușit să-și îmbunătăţească credibilitatea după înfrângerea dureroasă de la alegerile parlamentare, dar se prăbușește și mai mult. Noua Stângă, recent înfiinţată, formată din parlamentari și foști miniștri din guvernul SYRIZA care nu sunt de acord cu Kasselakis, a obținut doar 2,45%. Rezultatele slabe ale Noii Stângi au provocat noi controverse în stânga spectrului politic. Formațiunea are 11 europarlamentari care au fost aleși de SYRIZA, dar ulterior s-au separat într-un nou grup parlamentar. După alegerile europene, conducerea SYRIZA le-a cerut din nou foștilor săi camarazi să renunțe la locurile lor parlamentare. De asemenea, partidul de stânga MeRA25, condus de fostul ministru de finanțe de la SYRIZA, Yanis Varoufakis, nu a reușit să intre în Parlamentul European, deși și-a îmbunătățit ușor rezultatele în comparație cu alegerile parlamentare.
STIGA din Cehia și așteptări legate de o unificare de stânga
În Cehia, marea surpriză a alegerilor europene de la începutul lunii au fost locurile trei și patru. Noua coaliție populistă „Jurământ și Automobilişti” s-a clasat pe locul al treilea cu 10,3% din voturi. Locul patru, cu un sprijin de 9,6%, a revenit coaliției de protest STIGA. Ea a fost creată de ultimul europarlamentar din Partidul Comunist din Boemia și Moravia, Katerina Konecna, și anti-vaxxeri, fermieri, de cei ce neagă schimbările climatice, care cred în chemtrails, precum și în conspirația globală și altele.
În rest, în parlamentul ceh, spațiul politic de stânga este reprezentat de două formațiuni, dar în ambele cazuri doar parțial. Una este formațiunea populistă ANO a miliardarului Andrej Babis, al cărui electorat este format în principal din persoane în vârstă și reprezentanți ai păturilor mai sărace și needucate ale societății. ANO pledează pentru pensii mai mari sau asistență medicală accesibilă, deși susține în general mai mult politici de dreapta. Celălalt caz de reprezentare parțială este cel al Partidului Piraţilor, care este în esență un partid verde, dar mai liberal și mai puțin ecologic decât partidele verzi clasice din Europa. Pirații votează stânga pe probleme legate de drepturile omului și societatea civilă, nu atât de probleme economice. Partidele tradiționale de stânga, cum ar fi Social-Democrații și Partidul Comunist, sunt în afara parlamentului. După succesul actual al coaliției STIGA la alegerile europene și eșecul altor partide de stânga, există așteptări ca până la următoarele alegeri parlamentare din 2025 să existe o coaliție de stânga cu un nucleu în stânga conservatoare.
Prăbușirea Partidului Socialist Bulgar (BSP)
În Bulgaria, principalul partid de stânga este încă Partidul Socialist Bulgar (BSP), succesorul Partidului Comunist Bulgar (BKP), care era la putere în comunism. De la căderea comunismului în țară în 1989, acesta a fost multă vreme un factor major în viața politică bulgară, ca parte a modelului bipolar, iar până în 2021 a fost invariabil a doua forță politică din Adunarea Națională de la Sofia.
Cadrele sale privilegiate din epoca comunistă au format așa-zisa „aristocrație roșie” în anii de tranziție, iar oameni loiali KGB au ocupat poziții în serviciile speciale. Acesta este motivul pentru care BSP nu este atât de stânga, cât pro-rus, iar în ultimii ani a decis să concureze cu reprezentanții politici populiști - naționaliști emergenti ai Kremlinului din Bulgaria.
Pe lângă faptul că a intrat într-o coliziune frontală cu stânga europeană, conducerea BSP a căzut în sectarismul de partid și a început să persecute pe oricine gândeşte altfel.
Numai în ultimii şapte ani, BSP a pierdut peste 800.000 de voturi. La alegerile parlamentare din 2017 a fost susținut de 955.490 de persoane, iar acum de doar 141.178 de alegători.
Previziunile sunt că, dacă va continua în același ritm, poate la următoarele alegeri, BSP ar putea fi în afara parlamentului. Prăbușirea istorică a forțat-o pe președinta BSP, Cornelia Ninova, să demisioneze.
Comentează