DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

STATISTICĂ îngrijorătoare: România în topul țărilor foste comuniste afectate de o depopulare masivă

populatie

În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză care prezintă date îngrijorătoare privind depopularea țărilor din Europa Centrală, fenomen care a lovit din plin și țara noastră.

Hotnews:

De la prăbușirea comunismului, România a pierdut 1/6 din populație, Bulgaria 1/5. Lituania 1/4, Letonia 1/3. În parte, totul ca urmare a integrării. Polonia a trecut printr-o experiență asemănătoare, dar acum mai bine de zece ani. Imediat după intrarea în Comunitate, din Polonia au plecat mai bine de un milion de polonezi în Marea Britanie, Irlanda și Suedia. După trei ani însă, valul acesta a scăzut mult, iar mai târziu locul imigranților polonezi pe Vistula a fost ocupat de cei din Est, în primul rând din Ucraina, potrivit ziarului polonez Rzeczpospolita, citat de Rador.
De aceea, așa cum reiese din cele mai recente sondaje ale Eurostat, populația Poloniei din 1989 în principiu a rămas cam la același nivel: 38 milioane. Alta este situația cu alte câteva țări ale Europei Centrale. Așa cum au comunicat statisticienii luxemburghezi, Lituania este în continuare țara Uniunii care pierde cel mai rapid populația, iar imediat după ea sunt Croația, Letonia, Bulgaria și România.
Situația aceasta este deosebit de îngrijorătoare nu numai la scara continentului, dar și la scară globală, căci, așa cum calculează la rândul său ONU, aceleași țări deschid lista globală a statelor cu cel mai prost bilanț demografic. Mai mult, în timpurile moderne nu s-a întâmplat ca, în afara perioadelor de războaie și epidemii, să se ajungă la o asemenea prăbușire a numărului populației. Pe o schemă alăturată este prezentat numărul populației în milioane comparativ în anii 1989 și 2017 în câteva țări din această parte a Uniunii.
România - 23,0 în 1989 și 19,5 în 2017; Bulgaria – 8,9 în 1989 și 7,0 în 2017; Croația – 4,5 în 1989 și 4,1 în 2017; Lituania – 3,7 în 1989 și 3,1 în 2017; Letonia – 2,7 în 1989 și 1,9 în 2017. „Situația este foarte îngrijorătoare. În Lituania aproape că au dispărut deja 2000 de sate, închidem filiale ale universităților, nu avem oameni de muncă” – spune pentru „Rz” Sarmine Mikulioniene, directoare a Centrului Lituanian de Cercetări Sociale din Vilnius. (Mai multe detalii AICI)

Adevarul:

Lumea serviciilor secrete, cel puţin până acum respectată şi temută, a devenit ţinta unor atacuri de neimaginat cu doar câţiva ani în urmă. Se succed dezvăluiri care de care mai spumoase/teribile/sinistre/ciudate/în majoritate neverificabile, însoţite de acuzaţii venind fie pe „surse“ atent montate în cadrul unor campanii extinse de dezinformare parte a noului război hibrid care a cuprins largi zone ale planetei.
Venind fie din partea unor foşti ofiţeri din serviciile de informaţii interne sau externe care ies la lumină pentru a deschide noi fronturi de luptă atunci când nevoile o cer şi partidul dă comanda.
Tensiunile de pe scena internaţională au devenit atât de mari încât în linia întâi a confruntării trebuie acum folosite argumente cât mai de spectacol pentru uzul opiniei publice a cărei atenţie este astfel uşor sau îndestul de uşor mutată de la problemele spinoase ale vieţii de fiecare zi înspre un fel de nesfârşit film cu James Bond care pune zilnic sub reflectoare un nou caz asupra căruia să se exercite, pe drept sau nu, spaima transformată în paranoia în raport cu actele mârşave făcute de organismele oculte care se dedau la tot felul de mişculaţii, mai tare ca la TV în filmele de după ora 0.00.
Dar e şi ceva adevăr? Uite două exemple, poveşti care reprezintă cazuri teribile şi totalmente condamnabile, încălcări ale oricăror reguli ale comportamentului într-o societate democratică.
Primul agită acum foarte tare instituţiile de la Bruxelles deoarece, după cum relatează The Telegraph, o informaţie dată de o „sursă de înalt nivel“ a spus că la o reuniune a Consiliului European din 12 iulie, Sabine Weyand, adjuncta lui Michel Barnier, care conduce echipa europeană de negocieri pentru BREXIT, s-a plâns că „nu este exclus“ ca serviciul britanic de informaţii MI6 să aibă pe cineva infiltrat la reuniunilor de lucru ale grupului respectiv.(Mai multe detalii AICI)

RFI:

Cu 50 de ani în urmă, în noaptea de 20 spre 21 august 1968 era strivită cu ajutorul tancurilor sovietice aşa numita “primăvară de la Praga”. O enormă speranţă legată de capacitatea sistemului comunist de a se reforma din interior era spulberată cu brutalitate. Moscova a mobilizat la acea oră, în acest scop, 600 000 de soldaţi.
In noaptea fatidică, din 20 spre 21 august, mulţi locuitori ai oraşului Praga au fost treziţi de nişte vibraţii ciudate. Intrarea tancurilor sovietice în oraş a transformat o speranţă în coşmar. La ora 4 şi 59 de minute dimineaţa Radio Praga anunţa că atît capitala cît şi întregul teritoriu cehoslovac erau ocupate, dar guvernul le-a cerut cetăţenilor “să-şi păstreze calmul şi să nu se opună cu armele trupelor străine”.
De notat că nici un soldat român nu făcea parte din aceste “trupe străine”, deşi România era membră a Tratatului de la Varşovia. Moscova nu a avut atunci încredere în Nicolae Ceauşescu şi în România, şi a preferat să organizeze strivirea “Primăverii de la Praga” cu ajutorul celorlalţi aliaţi din blocul comunist.
Unda de şoc a acestui eveniment a fost mondială şi pus încă o dată în lumină adevărata natură a regimului sovietic. În Franţa, numeroşi intelectuali şi artişti care simpatizau cu Partidul Comunist Francez, sau chiar făceau parte din rîndurile lui, s-au trezit cu un gust amar din hipnoza comunistă. Unii se treziseră încă din 1956, cînd sovieticii au înăbuşit în sînge revolta maghiarilor.
Înăbuşirea Primăverii de la Praga de către Moscova i-a adus însă, în România, lui Nicolae Ceauşescu, cel mai mare moment “de glorie” din cariera lui. Pe 21 august discursul său de condamnare a intervenţiei sovietice, discurs pronunţat la Bucureşti, i-a adus o simpatie populară enormă, în interior precum şi în Occident. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

Economia este cu 25% mai mică decât era înainte de criză, rata şomajului este în continuare cea mai ridicată din UE - un semn nu doar al locurilor de muncă distruse de criză, dar şi al amplorii muncii la negru (Organizaţia Internaţională a Muncii estimează economia nedeclarată la echivalentul a 25% din PIB-ul grecesc) -, iar băncile, aproape nimicite de turbulenţele financiare care au izbucnit în 2009, au în faţă vremuri grele. Datoria este în continuare ridicată, chiar dacă acum o mare parte din ea este deţinuită de instituţiile financiare internaţionale care au ajutat la salvarea Greciei de la faliment. Pensionarii încă se mai aşteaptă la tăieri de pensii. Chiar dacă pesimismul încă domină în societate şi în business, un sector al economiei elene prosperă. Este vorba de turism, care nici în criză nu s-a împiedicat prea tare.
Ieri, în aplauzele politicienilor europeni şi ale şefilor instituţiilor financiare internaţionale, a ajuns la final al treilea şi ultimul bailout internaţional al Greciei. „Aţi reuşit”, le scrie grecilor pe Twitter preşedintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk. „Felicitări Greciei şi oamenilor ei pentru că au reuşit să ajungă până la capăt cu programul de asistenţă financiară.” Grecia a trecut prin trei programe de bailout, acceptate în 2010, 2012 şi 2015. Guvernul elen estimează că nevoile financiare îi sunt acoperite până în 2022, ceea ce înseamnă că Grecia se poate întoarce pe pieţele internaţionale pentru finanţare, scrie The Guardian. Datoriile Greciei se situează la 322 de miliarde de euro, echivalentul a 180% din PIB. Din această sumă, 256,6 mld. euro sunt datorii către creditori din zona euro şi 32,1 mld. euro datorii către FMI. În 2012, datorii de 107 miliarde de euro au fost şterse prin păgubirea deţinătorilor privaţi de obligaţiuni. (Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.