STB pune în discuție tarifele biletelor de călătorie. Când vor fi majorate

Defectele apărute la noile autobuze achiziţionate de la firma Otokar sunt minore din punct de vedere tehnic şi au fost remediate în cel mult 24 de ore, a declarat, într-un interviu acordat de directorul general al Societăţii de Transport Bucureşti (STB), Andrei George Creci, potrivit Agerpres.

Citește și: Ședința CEX PSD: Fost ministru nu exclude demisia și pune condiții

AGERPRES: Toate achiziţiile se fac în continuare doar prin Primărie? Societatea nu poate să facă acum şi ea achiziţii? 
Andrei Creci: Şi societatea poate să facă şi va face achiziţii. STB poate atrage şi fonduri europene, de aceea suntem societate comercială, funcţionăm pe alte principii decât o făceam ca regie. Vom avea şi o structură în cadrul STB care se va ocupa cu atragerea de fonduri europene, un fel de mini-autoritate de management. Vom lucra cu specialişti şi vom identifica toate nişele unde putem atrage fonduri europene, dar în general pe tot ceea ce înseamnă transport public, fie că vorbim de achiziţii de mijloace de transport, fie de reţea electrică pentru autobuze electrice. Deocamdată nu avem niciun proiect, dar vom achiziţiona şi noi tramvaie şi dacă va fi cazul autobuze pe GNC (gaz natural comprimat). Aici este şi un program pe care îl avem în vedere, respectiv de transformare a unor autobuze aflate deja în parcul nostru, din propulsie pe motorină în GNC, un program cu fonduri de la Ministerul Mediului. Acesta dă bani serioşi pentru transformarea unui autobuz tradiţional în autobuz GNC. 

AGERPRES: Cât de repede veţi putea face astfel de licitaţii? Aveţi un orizont de timp? 
Andrei Creci: Dacă ne referim la tramvaie, eu sper ca în următorii doi ani bucureşteanul se va putea bucura de un tramvai nou, adus din afară în prima fază, dar sper să putem implementa şi un program de producţie multianual, pe 3 ani, a unor tramvaie proprii, de fapt de continuare a producţiilor tramvaielor BLF (Bucur Low Floor), tramvai care s-a făcut până în anii 2015-2016. Linia de producţie există şi cu puţin efort, puţină imaginaţie, cu un design nou, dar şi cu mai puţini bani decât ar costa unul nou din afară, putem scoate nişte tramvaie frumoase, noi şi competitive. Dacă vorbim de tramvaiul BLF cu lungimea de 27 metri, acesta este cu cel puţin 300.000 - 400.000 de euro mai ieftin decât cel mai ieftin tramvai de această dimensiune de pe piaţă. Trebuie să înţelegeţi că producători de tramvaie nu sunt foarte mulţi, dar ca în orice domeniu, ca în orice industrie, unele au calităţi mai înalte şi preţul pe măsură, iar alţii au preţuri mai decente. Sunt producători elveţieni, francezi, nemţi, dar şi ucraineni, cehi şi chiar ruşi. 

AGERPRES: În weekend-ul trecut v-aţi confruntat cu un fenomen meteo extrem de neplăcut, atât pentru călători cât şi pentru angajaţii societăţi, respectiv cu o ploaie îngheţată. Cum consideraţi că a fost gestionată această problemă de STB şi ce pagube au fost înregistrate? 

Andrei Creci: Având în vedere condiţiile meteo extreme, la nivelul STB SA am activat comandamentul de iarnă, prin care a fost mobilizat întregul personal de coordonare şi intervenţie. Am colaborat permanent cu autorităţile locale pentru a se interveni în aproximativ 120 de avarii la reţeaua electrică a tramvaielor şi troleibuzelor, produse în zilele de sâmbătă şi duminică (26-27 ianuarie). Frecvenţa ridicată a avariilor la reţeaua electrică a impus retragerea tuturor troleibuzelor în depouri şi înfiinţarea a 7 linii navetă de autobuze în zonele în care nu existau alternative de transport. Menţionez că echipele de intervenţii STB au lucrat neîntrerupt pentru curăţarea gheţii depuse pe firul de contact şi dezafectarea reţelei de crengile şi copacii căzuţi. 

Vreau să precizez că STB SA are în planul de investiţii pentru anul 2019, ca propunere, achiziţionarea a două echipamente de dezgheţare a firului electric de contact pentru troleibuze şi tramvaie, însă achiziţia acestor echipamente nu exclude metoda clasică, manuală, de curăţare a firului de contact, atunci când condiţiile meteo extreme o impun. 

AGERPRES: Un lider de sindicat a acuzat conducerea STB că şoferii de troleibuze au fost abandonaţi pe trasee, în frig şi fără mâncare după ce zeci de copaci s-au prăbuşit şi au blocat atât liniile de rulare cât şi cele de contact.... 
Andrei Creci: Conducătorii de vehicule nu au fost abandonaţi. Cu toţii am conlucrat, atât echipele de intervenţie cât şi şoferii şi vatmanii, pentru remedierea şi repunerea în circulaţie a mijloacelor de transport STB SA. Trebuie să spun că fără eforturile comune ale angajaţilor companiei, implicaţi în remedierea avariilor şi aducerea în siguranţă în depouri a vehiculelor, nu ar fi fost posibilă reluarea circulaţiei, luni, 28 ianuarie, iar pentru acest lucru le mulţumesc. 

AGERPRES: Aţi avut parte şi de un protest al angajaţilor la Autobaza Militari, care au solicitat salarii corecte pentru munca prestată, dar au avut şi revendicări care ţineau de protecţia muncii. Ce soluţii vedeţi pentru rezolvarea acestor probleme şi ce le transmiteţi angajaţilor? 
Andrei Creci: Protecţia socială, condiţiile de muncă şi veniturile salariaţilor sunt permanent în atenţia conducerii STB. Dovadă este chiar încheierea contractului colectiv de muncă la sfârşitul anului trecut, prin care s-au concretizat beneficii importante pentru toţi salariaţii noştri. Mai mult, condiţiile de muncă vor fi îmbunătăţite în urma investiţiilor care vor avea loc în acest an, iar ca exemplu menţionăm modernizarea Autobazei Giurgiului şi executarea unor lucrări de reparaţii şi reabilitare termică la 9 depouri şi 4 autobaze. Pe lângă activitatea de transport, conducerea STB ia în calcul toate opţiunile tehnice şi asiguratorii pentru ca mijloacele de transport în comun să fie sigure, să ofere confort optim călătorilor şi personalului de bord.

Citește și: Ludovic Orban, pus la zid de liderul UDMR - în mod eronat, crede că dacă pe noi ne înjură, amenință și ne jignește, va avea un rezultat mai bun

AGERPRES: Aş vrea să vorbim despre noile autobuze Otokar. Au apărut deja foarte multe probleme deşi sunt de foarte puţin timp în trafic. 
Andrei Creci: Probleme tehnice majore nu sunt. Sunt probleme minore care s-au remediat în cel mult 24 de ore. 

AGERPRES: Nu par a fi chiar minore... 
Andrei Creci: Ba da. Sunt minore, faptul că s-a schimbat sistemul de climatizare şi a fost resetat şi a intrat după aceea în funcţiune în maximum 24 de ore. Noi avem nişte clauze contractuale destul de restrictive pentru partenerii turci. Ei au obligaţia ca în cel mult 24 de ore să le reglementeze. Din toate sesizările care au fost de când au fost puse ele în funcţiune, de la 1 decembrie, şi până în prezent, nimic nu a depăşit acest termen. Dacă ar fi depăşit s-ar fi activat alte clauze din contract care ar fi putut atrage şi alt gen de răspundere, dar nu a fost cazul. 

AGERPRES: Ce fel de răspundere? 
Andrei Creci: Sunt prevăzute şi penalităţi, poţi să dai şi autobuzul înapoi, poţi să condiţionezi recepţia lui de anumite aspecte legale, dar repet nu a fost cazul până în prezent. Am avut nenumărate discuţii cu partenerii de la Otokar, au dislocat o echipă destul de numeroasă de specialişti din Turcia, pentru că şoferii noştri nu au voie să intervină. Ei au service la Bucureşti şi o echipă mobilă formată pentru început din 15 persoane, care merge din autobază în autobază şi în maximum o oră de când se întâmplă incidentul se duce şi îl repară, îl tractează dacă e cazul. Ştiu, nu este o imagine prea plăcută să vezi un autobuz nou că stă cu lumile stinse, dar repet sunt doar probleme minore din punct de vedere tehnic. Tot ceea ce am achiziţionat noi de-a lungul timpului a avut genul acesta de probleme la început, doar că acum informaţia circulă mult mai repede. Deşi şoferii au fost trainuiţi încă de la început, până se obişnuiesc cu ele.... 

AGERPRES: Am văzut că inclusiv şoferii se plâng că noile autobuze sunt proaste.... 
Andrei Creci: Nu ştiu dacă se plâng în mod formal că sunt ele proaste. Nu există un autobuz prost. Uu autobuz nou nu cred că poate fi numit prost. Are nişte disfuncţionalităţi care sunt inerente primei luni şi primului an de funcţionare.

Citește și: Accident în fața Palatului Parlamentului înainte de ședința PSD - Trei mașini au fost implicate

AGERPRES: Firma Otokar a mai vândut autobuze în oraşe din Europa sau numai în România? 
Andrei Creci: Ştiu că în ţară mai sunt, dar în ce oraşe ale Europei, nu ştiu să vă spun exact. Dar Otokar este o firmă foarte serioasă care deserveşte şi armata în Turcia, fac tancuri, care de luptă. Nu este o firmă care să dea "kix" cu nişte autobuze în România. 

AGERPRES: A fost aleasă această companie pentru că a avut cea mai ieftină ofertă financiară? 
Andrei Creci: A fost un caiet de sarcini elaborat de cei mai buni specialişti pe care îi are Bucureştiul, din STB şi din Primărie, de la direcţia de specialitate, care au stabilit nişte criterii de calificare şi nişte criterii tehnice în urma aplicării cărora una din firmele participate a fost desemnată câştigătoare. Nici să se fi vrut nu se putea încheia un alt contract cu o altă firmă din moment ce toate acele condiţii cerute au fost îndeplinite, pe bani mai puţini, dar pe o garanţie mai extinsă. Este vorba de o garanţie importantă, una de opt ani. Maşinile Otokar nu pot fi acuzate că nu sunt de calitate. Repet, sunt nişte defecte care se remediază. Sunt punctuale. E adevărat că sunt deranjante pentru început, pentru că te aştepţi ca orice maşină nouă să meargă brici. Noi am vrut cât mai repede să beneficieze bucureşteanul de aceste maşini. A fost o perioadă rezonabilă în care au făcut obiectul unor teste. Regretăm şi noi aceste inconveniente în trafic. 

AGERPRES: Tot legat de contractul cu Otokar aş vrea să vă întreb de ce s-au ales acele autobuze de dimensiuni mai mici cu două uşi, dar care au un mare dezavantaj pe rutele foarte aglomerate? 
Andrei Creci: Sunt mai multe motive. Flota noastră de autobuze prevedea până acum doar autobuze clasice, cele de 12 metri, de tipul celor de la Mercedes. Am vrut să avem şi autobuze de 18 metri, pentru că sunt rute mai lungi la care se pretează, cum ar fi ruta până la Aeroportul Otopeni, unde un autobuz de 18 metri poate lua mai mulţi călători în condiţii mult mai bune. Autobuzele cu burduf sunt foarte bune şi foarte utile. Nu ne-am oprit aici şi am luat şi autobuze de 10 metri pentru că sunt trasee în Bucureşti care nu permit intrarea unei maşini nici chiar de 12 metri, dar ne-am gândit şi la înfiinţarea unor trasee aşa numite "The Shuttle Bus", respectiv să legăm Aeroportul Otopeni de marile hoteluri din Bucureşti. Este mult mai estetic să vină un autobuz mai mic, mai cochet care, chiar dacă are dezavantajul că nu are uşă în spate, acolo se pot pune bagajale. Nu este un mare dezavantaj. Până la înfiinţarea acestor curse nu puteam să le ţinem pe dreapta. Poate vom profita acum şi de preşedinţia Consiliului UE pe care o deţine România şi de summiturile care vor fi la Parlament începând cu luna martie şi vom introduce aceste linii, pe care sper că le vom permanentiza. 

AGERPRES: Când vor veni şi restul autobuzelor Otokar? 
Andrei Creci: Avem deja aproape 100 de autobuze în trafic, iar până la 1 iunie toate cele 400 de autobuze Otokar vor deservi rute din Bucureşti. 

AGERPRES: Din autobuzele vechi, Mercedes, câte vor mai rămâne în trafic? Ştiu că durata lor de viaţă a fost depăşită demult... 
Andrei Creci: Într-adevăr şi autobuzele Mercedes trebuie înlocuite pe parcurs, sunt acum 860 care circulă şi încă îşi fac treaba. Ne gândim şi la un program buy-back în care să dăm din cele foarte vechi, să mai punem ceva bani şi să luăm altele noi. Forma aceasta de buy-back nu prevede obligativitatea să faci cu furnizorul decât dacă ai fi avut acest lucru în contractul iniţial. Teoretic, oricine poate să le cumpere şi să ofere altele la schimb, cu o diferenţă. 

AGERPRES: Circulaţi cu mijloacele de transport în comun sau doar cu maşina personală? Vă întreb pentru că aş vrea să ştiu dacă sunteţi mulţumit de modul în care arată acestea din punct de vedere al curăţeniei.. 
Andrei Creci: Eu circul şi cu mijloacele de transport în comun şi într-adevăr este o problemă pe partea de curăţenie. Am ajuns în această situaţie tot din cauza lipsei investiţiilor, cu toate că în ultimii ani s-au mai achiziţionat nişte staţii de spălare. În prezent, ca să fie întreaga flotă de mijloace de transport curată şi la standarde decente ar trebui să mai angajam încă 300 şi ceva de oameni şi nici atunci nu suntem siguri că putem tehnic să facem asta. Cred că se va ajunge la o formă de externalizare a acestui serviciu de spălat, cu o firmă care să aibă capacitatea să facă acest lucru în autobazele noastre, în toate depourile, iar mijloacele de transport să iasă curate. Ea trebuie dublată şi de o campanie de conştientizare printre cetăţeni. Dacă noi oferim un tramvai mult mai curat, condiţii mult mai bune şi respectul trebuie să crească. S-a dovedit că bucureşteanul apreciază lucrul nou şi frumos. În general, trag nădejdea că bucureştenii vor respecta efortul nostru. În mod sigur anul acesta vom demara externalizarea acestor servicii. 

AGERPRES: În momentul de faţă de câte ori se face curat în mijloacele de transport în comun? Uneori, dimineaţa, la prima oră, arată jalnic din acest punct de vedere... 
Andrei Creci: Se face mai des decât o dată pe săptămână. Ele intră curate dimineaţa, dar intră la ora 5, iar de la 5 până la 8 sunt trei ore de trafic aglomerat, cu sute de oameni care urcă şi un grad de încărcare ridicat... Autobuzele din dotarea STB aflate în circulaţie sunt igienizate după un program bine stabilit, care se execută fie zilnic, fie periodic, în funcţie de necesităţi. Deocamdată, repet, este asigurat de angajaţii societăţii, cu personal specializat, la depouri şi autobaze.

AGERPRES: În contextul epidemiei de gripă, intenţionaţi să faceţi mai des dezinfecţii, aş spune chiar zilnic, în mijloacele de transport în comun? 

Andrei Creci: Pe lângă curăţenia zilnică, STB a luat măsuri suplimentare de igienizare şi dezinfecţie a mijloacelor de transport la plecarea din depouri şi autobaze, dar contează foarte mult ca şi călătorii să respecte normele de igienă şi să aibă un comportament adecvat. 

AGERPRES: Care este în prezent gradul de încărcare pe mijloacele de transport din Bucureşti? 
Andrei Creci: Considerăm că gradele optime de încărcare ar fi 2 şi 3 din 4 maxim, dar este un cerc vicios. Noi nu avem destule mijloace de transport, iar pe unele gradul de încărcare este foarte mic. Sunt unele linii de tramvai la care abia se ajunge la maximum 3 din 4. Sunt linii pe care se merge cu 1 şi 2 grad de încărcare, dar sunt şi linii cu 4. Spuneam că este un cer vicios pentru că avem linii cu grad de încărcare foarte mic, dar dacă am suplimenta şi am avea mai multe tramvaie şi lumea ar fi mai dispusă să vină să le folosească. Dacă ai un tramvai foarte mic care vine la jumătate de oră, nu circuli cu el şi atunci el vine gol, dar dacă ai un tramvai mai mare şi vine odată la 10 minute şi ar mai fi şi nou, lumea ar fi tentată să folosească acea linie de tramvai. Tramvaiul va rămâne cel mai ieftin, cel mai ecologic mod de a te deplasa într-un oraş. 

Liniile cu cel mai mare grad de încărcare, respectiv 4, sunt pe tramvaiele 1, 8, 10, 11, 21, 25, 32, 35 şi 41, pe troleibuzele 66, 76 şi 86, iar la autobuze avem cam 22 de linii. 

AGERPRES: Mijloacele de transport ajung cu întârzieri destul de mari faţă de programul publicat pe site-ul STB. Cum veţi reglementa această situaţie? 
Andrei Creci: De regulă la liniile de tramvai unde avem gard de protecţie nu se întârzie, dar se întârzie la autobuze din cauza traficului. În curând, sper, să avem o aplicaţie care să completeze site-ul nostru. STB are în curs de implementare un sistem de informare a călătorilor privind traseele şi timpii estimaţi de aşteptare a vehiculelor în staţii, prin intermediul unor aplicaţii pentru telefoanele mobile. Aceasta va arăta în timp real cât face tramvaiul, troleibuzul, autobuzul, când trebuie să ajungă, de ce întârzie, cu câte minute întârzie, care este traseul de la punctul A la punctul B. 

În plus, pe peroanele staţiilor liniei de tramvai 21 urmează să fie montate panouri LED de informare cu privire la timpii de aşteptate şi camere video pentru siguranţa călătorilor. Pentru creşterea eficienţei, traseul liniei de tramvai 21 a fost separat prin intermediul gardurilor de traficul rutier, iar în prezent se desfăşoară lucrări pentru separarea de trafic a liniilor de tramvai 1 şi 10. De asemenea, pe traseul liniei de tramvai 55, PMB a implementat un proiect pilot de informare a călătorilor în staţii. 

AGERPRES: Care sunt planurile efective de investiţii pentru 2019 şi ce fonduri au fost alocate? 
Andrei Creci: Vom reabilita linia tramvaiului 5, între Şoseaua Ştefan cel Mare şi Pod Băneasa, cu fonduri proprii şi de la PMB. Primăria va rezolva problema întoarcerii tramvaielor în dreptul aeroportului Băneasa, pentru că, din motive juridice, acolo, de ani de zile nu s-a putut realiza. Noi vom face tronsonul de 5 kilometri dus-întors şi vom pune şi gard. Continuăm instalarea de aer condiţionat în autobuze, troleibuze şi tramvaie, continuăm să înlocuim şi unele validatoare care nu au mers şi cel puţin un validator într-un mijloc de transport va permite plata direct cu cardul bancar. Probabil cel de la urcare, unde călătorii vor fi informaţi de acest lucru. Modernizarea tramvaielor va continua, pentru că avem capacitatea să facem la uzinele noastre câteva pe an. Avem intenţia de a consolida şi reface autobaza Giurgiului, dar avem în vedere să facem şi două autobaze noi, de la zero, dar asta presupune achiziţie de terenuri, studiu de fezabilitate, proiect tehnic şi apoi execuţia lucrărilor. Două autobaze moderne, cu birouri, cu hale, cu staţii de spălare. 

De asemenea, anul acesta vrem să demarăm un proiect pe refugiile de tramvaie, să instalăm staţii unitare la nivelul Bucureştiului. Sunt 470 în total, dar nu la toate pot fi puse astfel de staţii, poate în 200-300. Eu îmi doresc ca, pe unde trece tramvaiul prin Bucureşti şi unde se poate, să fie o grafică unitară. Nu în ultimul rând, vrem să schimbăm şi stâlpişorii din toate staţiile STB, şi aici vorbim de peste 2.500 ca număr. 

Unele din aceste proiecte sunt deja bugetate, unele sunt cu bani din anul trecut, pentru că sunt proiecte care se continuă, iar pentru unele aşteptăm ca lista de investiţii să fie aprobată şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. În mod normal, în februarie-martie ar trebui să se întâmple, să avem bugetul complet. Din păcate nu pot avansa nişte cifre în momentul de faţă. 

AGERPRES: Datele statistice arătau anii trecuţi că 75% dintre călători nu plăteau călătoria? Care sunt acum cifrele reale? 
Andrei Creci: Pe an ce trece scade procentul celor care se urcă fără titlu de călătorie sau nu validează. Noi ducem campanii de încurajare, nu neapărat de constrângere, dar de conştientizare a faptului că a te urca fără bilet reprezintă o contravenţie şi se sancţionează. A nu valida titlul echivalează cu aceeaşi contravenţie sau penalitate. Sperăm să ajungă din ce în ce mai jos acest procent. Din păcate, nu avem acum o statistică la zi pe acest segment. Este foarte greu să o faci, trebuie să îţi funcţioneze toate sistemele de taxare. Pe autobuzele noi, avem senzori care arată câte persoane s-au urcat şi evident câte au validat. Este obligatoriu însă, ca în cel mai scurt timp, să avem cifre exacte pe acest segment. Chiar dacă va deveni vreodată gratuit transportul în Bucureşti noi trebuie să ştim câţi beneficiază de gratuităţi şi care sunt categoriile, că sunt pensionari, că sunt elevi, că sunt persoane cu dizabilităţi, noi trebuie să le avem. Primăria trebuie să ştie cui a acordat aceste gratuităţi. 

AGERPRES: Mi-aţi anticipat întrebarea. Când va deveni gratuită călătoria cu mijloacele de transport în comun în Bucureşti? Primarul Capitalei a avansat deja o propunere în acest sens... 
Andrei Creci: Nu ştiu ce să vă spun. Este o decizie pe care o ia administraţia publică. Avem o unitate administrativ-teritorială care e municipiul Bucureşti şi Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Bucureşti Ilfov. Ei fac politica de transport în comun în Bucureşti şi în judeţul Ilfov, noi fiind operatori. 

AGERPRES: Ca şi reprezentant al unei societăţi care funcţionează pe criteriile economiei de piaţă, cum vi se pare această propunere? 
Andrei Creci: Sunt oraşe care au venit cu o astfel de soluţie. De plătit, acest serviciu nu se plăteşte niciodată la valoarea la care ar trebui. Încasările însă cresc de la an la an, iar numărul persoanelor care merg fără titlu de călătorie, scade. Anul trecut am ajuns la nivel de 130 de milioane de lei din vânzarea de titluri de călătorie, abonamente, etc. Dar niciodată din aceste încasări nu poţi susţine transportul public, pentru că de fapt procentul este foarte mic. 

AGERPRES: Elevii vor beneficia de gratuitate pe transportul în comun din acest an? 
Andrei Creci: Noi vom da această gratuitate de la jumătatea lunii februarie, pentru toţi elevii din Bucureşti, indiferent de.... note. Se va menţine, de asemenea, şi la pensionari şi vom introduce şi pentru însoţitorul pensionarului. Există un regulament în acest sens. Trebuie modificat regulamentul şi contractul de delegare, ceea ce se va face în următoarea şedinţă a Consiliului General. 

AGERPRES: Tariful unei călătorii a rămas neschimbat, la 1,3 lei, de ceva ani. Intenţionaţi să solicitaţi majorarea tarifelor în acest an? 
Andrei Creci: Tariful pe călătorie la transportul în comun de suprafaţă este cel mai mic din ţară, raportat la reţeaua de transport, dar nu s-a făcut nicio solicitare de majorare a tarifelor. Cu siguranţă se aşteaptă ca şi condiţiile să se îmbunătăţească. Când se va circula la standarde europene poate că atunci se va pune în discuţie şi o mărire de tarif, dar în momentul de faţă, nu. 

AGERPRES: Care sunt veniturile STB în 2018 şi de unde vă vin banii efectiv? 
Andrei Creci: Cât timp am fost regie banii veneau direct la PMB sub formă de subvenţie, dar acum suntem societate comercială, dar sub contract. Suntem atipici ca să spun aşa. Am primit această calitate de operator regional prin încheierea unui contract de delegare de gestiune a serviciului public de transport local cu această autoritate la nivel de Bucureşti şi Ilfov. Ei ne îndrumă şi ne spun ce trasee să avem, ce număr de kilometri să facem, programul de transport. Şi noi, conform contractului, suntem obligaţi să îl respectăm. A respecta un contract de transport care la finalului anului duce la sumă totală de 100 de milioane de kilometri ori preţul pe kilometru înseamnă banii pe care trebuie să îi luam noi în virtutea acelui contract. În momentul în care ni s-a spus numărul de kilometri avem deja în minte şi câţi bani avem în anul acela. Am de făcut 100 de milioane de kilometri voi avea un miliard de lei. Ce fac cu aceşti bani? Mă chivernisesc cum pot, dau bani la salarii, plătesc energia, plătesc motorina, taxele şi cu ce bani rămân fac investiţii. Dacă mai îmi trebuie cer de la Primărie să îmi suplimenteze, nu bugetul, ci strict pe investiţii, punctual. 

Noi mai câştigăm şi din publicitate şi din închirieri de utilaje şi spaţii. Vă pot spune că în primele 9 luni din 2018, veniturile totale ale STB au fost de peste 752,5 milioane de lei, din care 130,6 milioane de lei din vânzarea titlurilor de călătorie, 564,7 milioane de lei venituri din compensaţie, 470.040 de lei din închirierea utilajelor şi a spaţiilor, iar din publicitate am obţinut circa 4,39 milioane de lei. 

AGERPRES: Câţi angajaţi are societatea în prezent? Sunt mulţi, sunt puţini? Care sunt salariile în societate? 
Andrei Creci: În acest moment STB SA are un număr de aproximativ 10.642 de angajaţi. Conform grilei de salarizare, şoferii au un salariu net de 3.840 de lei, iar casierii de 2.001 lei, la care se adaugă sporurile prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă şi Codul Muncii. Toţi salariaţii STB beneficiază şi de tichete de masă. 

AGERPRES: Aveţi probleme cu lipsa forţei de muncă? 
Andrei Creci: Avem astfel de probleme, dar implementăm acum un program care va merge mai greu la început, un program care este de viitor mediu şi mai îndepărtat. Ca în orice industrie s-au deprofesionalizat o groază de meserii, au dispărut, iar noi creăm acum o structură de învăţământ dual. El presupune un acord între agentul economic, unitatea de învăţământ şi elev/părinte privind şcolarizarea sa pe o anumită perioadă, costurile fiind suportate de stat, prin minister şi agentul economic, cu obligaţia ca, după cei trei ani de studiu, pe anumite meserii de care ai nevoie tu ca agent economic, el să vină să lucreze în întreprinderea ta. Noi am făcut un calcul care arată că am avea nevoie de 300 de copii, ceea ce înseamnă mai mult de 8 clase de elevi.

Citește și: Discuție informală în biroul lui Liviu Dragnea, înainte de CEx - Viorica Dăncilă și alți liderii PSD au ajuns la Parlament

AGERPRES: Despre ce meserii vorbiţi? Inclusiv şoferi? 
Andrei Creci: Vorbim de lăcătuşi, electricieni, meseriile clasice care nu se mai învaţă în scoală. Noi, în România, şi de şoferi ducem lipsă. Şoferi profesionişti nu găseşti pe toate drumurile. Noi avem şoferi, dar avem şi nevoie, pentru că fluctuaţia este foarte mare. Ne pleacă şi ne vin zilnic, la cei aproape 11.000 de salariaţi. Nu ştii ce ai şi pe ce te poţi baza. Salariile în societate nu sunt mari, dar la noi se plătesc orele suplimentare, facem chemări sâmbătă şi duminică, neavând suficienţi oameni, apelăm la aceste soluţii legale prevăzute de Codul Muncii, dar care sunt costisitoare. 

AGERPRES: Puteţi să îmi spuneţi câte reclamaţii primiţi în fiecare zi? 
Andrei Creci: Primim zeci de reclamaţii pe zi la care şi răspundem. Mai mult decât atât, am reluat tradiţia de a ţine şi audienţe şi nu numai pentru angajaţii societăţii, iar biroul de relaţii cu publicul vrem să redevină serviciu. I se va da mult mai multă importanţă. Încercăm să fim foarte prompţi, pentru că acum informaţia circulă cu foarte mare repeziciune şi trebuie să dăm o informaţie corectă. Punem accentul pe acest gen de comunicare, pentru că până nu demult lucrurile se făceau doar în interior. Noi ştim şi noaptea ce se întâmplă cu fiecare autobuz. Eu sunt atenţionat şi informat minut cu minut de orice fel de incident, de orice maşină parcată neregulamentar, care a blocat o anumită linie, iar timpii sunt cuantificaţi în pierderea STB şi recuperaţi de la acea persoană în instanţă. Lucrurile se fac într-adevăr în interior, dar ele nu sunt spuse şi lumea nu ştie. Trebuie să comunicăm mult mai bine. Societatea de Transport Bucureşti merge bine, are încă probleme de curăţenie şi de parc învechit, dar sunt probleme pe care le vom rezolva.