Președintele Nicușor Dan i-a convocat la Palatul Cotroceni pe reprezentanții sistemului de justiție și reprezentanții coaliției de guvernare. Președintele a încercat să medieze între cele două părți și să ajungă la un compromis pentru Legea pensionării magistraților, dar acest lucru nu a fost cu putință.
În ciuda argumentelor aduse în discuție, magistrații au refuzat să accepte varianta în care vor avea pensiile mai mici decât salariile.
Reprezentanții coaliției au cedat la aceea perioadă de tranziție pentru a crește vârsta de pensionare și au propus creșterea de la 10 la 15 ani, însă asta nu a fost suficient. Magistrații își doresc creșterea perioadei la 17 ani.
În ceea ce privește salariile, magistrații au solicitat ca pensia să fie calculată la 65% din salariul brut, o solicitare care nu a fost acceptată de către premierul Ilie Bolojan.
Stenogramele discuțiilor de la Cotroceni
Nicușor Dan: De ce 70% este neconstituțional, dar 80% este?
Argumentul magistraților: 80% ar duce pensia aproape de ultimul salariu în plată. Magistrații au propus 18 ani în loc de 11, perioada de tranziție pentru pensionare.
Ilie Bolojan: Cel mult putem accepta 15 ani în loc de 11. (către CSM) Veți da aviz?
Consiliul Superior al Magistraturii: Trimiteți proiectul și vom analiza.
Poziția CSM, după discuțiile de la Palatul Cotroceni
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis un comunicat de presă în care oferă detalii despre negocierile de la Palatul Cotroceni dintre magistrați pe de o parte și liderii coaliției de cealaltă parte, cu președintele Nicușor Dan în rol de mediator.
Discuţiile nu au condus la o soluție agreată de toți participanții, cu toate că reprezentanții Consiliului au manifestat deschidere pentru rezolvarea problemelor analizate, astfel încât să fie identificate soluțiile optime care să asigure o abordare echilibrată și care să corespundă exigențelor subliniate constant în jurisprudența Curții Constituționale.
În concret, reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii au propus ca și pentru magistrați, ale căror pensii reprezintă doar 8,35% din cuantumul total al pensiilor de serviciu, să fie stabilită o soluție identică celei reglementate în cazul tuturor celorlalți beneficiari ai acestei categorii de pensii, soluție care ar conduce la acordarea unei pensii nete mai mici decât ultimul venit net din timpul activității. Abordarea autorității judecătorești a fost și rămâne rațională, astfel încât nu s-a pus problema solicitării unei reglementări care să conducă la o pensie mai mare decât venitul, situație pe care de altfel chiar Consiliul Superior al Magistraturii a criticat-o în mai multe rânduri și care a fost corectată deja prin adoptarea Legii nr. 282/2023.
Un alt aspect discutat a vizat propunerea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la asumarea de către instituțiile fundamentale ale statului român a Acordului pentru Justiţie şi Stabilitate Instituțională. Toți reprezentanții sistemului judiciar au exprimat susținerea deplină a acestui demers de natură să asigure premisele pentru respectarea justiției în statul de drept și încetarea atacurilor politice asupra acesteia, pentru comunicarea publică responsabilă în relația cu autoritatea judecătorească și cooperarea instituțională loială, pentru adoptarea unor măsuri de stabilitate pentru magistrații aflați în activitate, dar și pentru responsabilitate și colaborare în vederea îndeplinirii angajamentelor din PNRR. Acordul propus răspunde în detaliu nevoilor actuale ale justiţiei şi nu poate avea decât efecte benefice pentru buna funcţionare a puterii judecătoreşti.
Comentează