Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

STIRIPESURSE.RO publică prima recenzie la teza de doctorat semnată de dr. Lucian Bode, ministrul de Interne și al Justiției

Inquam Photos / George Calin
lucian bode

Ministrul Afacerilor Interne și ministrul interimar al Justiției, dr. Lucian Bode, a reușit în anul 2018 să-și susțină lucrarea de doctorat, studiul pentru teză fiind efectuat în perioada 2011-2018. Printre sesiuni parlamentare (pentru că era deputat la vremea când și-a susținut teza, chiar președintele Comisiei pentru Transporturi și Infrastructură din Camera Deputaților), campanii electorale, dar a fost și ministru al Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, actualul șef de la Interne și Justiție a găsit timp și pentru cercetare și a finalizat studiile doctorale cu lucrarea intitulată Securitatea energetică și managementul resurselor la începutul secolului XXI. România în context european actual.

STIRIPESURSE.RO publică în cele ce urmează prima recenzie la teza de doctorat semnată de Lucian Bode. Arătăm cum și-a structurat ministrul lucrarea, care a fost metodologia folosită, obiectivele și concluziile, totul în spiritul transparenței și în sprijinul celor pasionați de domeniu, ca un ajutor pentru eventuale studii viitoare. Nu în ultimul rând sperăm să ajungă această primă recenzie și la urechile premierului Florin Cîțu, dar poate nu știe (și nici românii nu știu!) că are un doctor în Guvern care cunoaște subiectul securității energetice și îl ține la Ministerul Afacerilor Interne sau la Justiție, fix acum când în societate a apărut criza prețului la energie; suntem siguri că dr. Lucian Bode ar putea avea un cuvânt de spus și l-ar putea consilia eficient pe premier în aceste chestiuni esențiale care vizează guvernarea.

Lucrarea lui Lucian Bode a fost realizată sub îndrumarea profesorului universitar dr. Adrian Liviu Ivan, la Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie și Filosofie, Școala Doctorală „Relații internaționale și studii de securitate” și a obținut calificativul „Foarte Bine” din partea comisiei. Din comisie au făcut parte: președinte: Prof. univ. dr. Vese Vasile  (Universitatea „Babeș - Bolyai” din Cluj-Napoca), conducător de doctorat: Prof. univ. dr. Ivan Adrian Liviu  (Universitatea „Babeș - Bolyai” din Cluj-Napoca), referenți: Prof. univ. dr. Carp Radu (Universitatea din București), Conf. univ. dr. Basarabă Adrian (Universitatea de Vest din Timișoara), Prof. univ. dr. Lazăr Dan (Universitatea „Babeș - Bolyai” din Cluj-Napoca). Am încercat să citim rezumatul tezei publicat de obicei online, dar din diverse motive nu (mai) funcționează (Lucian Bode, candidatul trei; link aici: https://doctorat.ubbcluj.ro/ro/sustinerile-publice-ale-tezelor-de-doctorat/?an=2018&luna=9&facultate=0&domeniu=0 ).

Teza de doctorat trebuia să fie publicată până la data de 22 iulie 2021, după cum cere regulamentul în vigoare. Bode a optat pentru publicarea distinctă a tezei și ea apare ca fiind în curs de publicare la editura CA Publishing. Editura îl are în calitate de cofondator chiar de profesorul coordonator al lui Bode, Adrian Liviu Ivan. Ivan a plecat de la editură în 2014,  iar cel care coordonează activitatea acum este Claudiu Nicușor Marian. Publicarea la această editură a fost făcută, cel mai probabil, așa cum există această cutumă normală în mediul universitar, la îndrumarea profesorului coordonator, mai ales prin prisma recunoașterii standardelor de profesionalism.

content-image

De altfel, teza de doctorat semnată de Lucian Bode poate fi consultată de oricine la bibliotecă, fiind vorba despre o lucrare publică. Teza este accesibilă la Biblioteca Centrală Universitară Lucian Blaga din Cluj-Napoca numai în format print și la Biblioteca Națională a României, atât în format print, cât și în format electronic. Demersul nostru apare și după ce în presă au apărut articole despre „secretizarea” tezei de față.

Teza are 220 de pagini, cu numeroase grafice, tabele sau infografice, cele mai multe fiind însă în limba engleză. În lucrare am identificat 49 de pagini în care au fost incluse grafice / infografice / tabele. În limba engleză la paginile: 14, 15, 20, 21, 35, 38, 43, 44, 46, 49, 55, 56, 63, 64, 65, 72, 77, 113, 114, 115, 116, 143, 144, 145, 154, 161, 162, 163, 164, 172, 173, 182, 183, 184, 185, 187. În limba română la paginile: 153, 155, 156, 157, 158, 159, 160, 177, 178, 179, 188. Tabel în română la p. 27 și 28.

Desigur, studiul de față este greu de înțeles pentru marea majoritate a cititorilor, asta și pentru că doctorandul a fost nevoit să folosească un limbaj specific domeniului, greu accesibil marelui public.

În momentul în care își argumentează alegerea temei, autorul prezintă întâi cadrul global în care trebuie văzute resursele naturale, rolul jucat de avansul galopant al tehnologiei, dar și efectele globalizării. Apoi vine cu o explicație concretă: „Motivarea alegerii acestui subiect rezidă în actualitatea lui și în dinamica de care dă dovadă. Totodată, preocupările personale s-au concretizat în jurul acestei tematici și expertiza acumulată de-a lungul timpului a impus o rafinare obținută prin intermediul unui asemenea parcurs academic”; aici nu-l putem contrazice pe dr. Bode, întrucât CV-ul confirmă acest lucru (după cum arătam mai sus). Dincolo de aceste aspecte punctuale, un argument în plus folosit de autor în lucrare pentru perspectiva României este dat de transferul de autoritate către instituțiile europene în acest sector, dar menținând totuși interesele locale, naționale.

Metodologie

În privința metodologiei autorul anunță că a folosit atât metode cantitative, cât și calitative. De asemenea, analiza de conținut a jucat rolul de ajuta cititorul să înțeleagă mai bine realitățile din domeniu. Nu în ultimul rând cercetătorul a analizat în context diverse documente oficiale, pasaje din legislație, cercetări similare, interviuri și volume de specialitate. Un rol major a fost jucat și de analiza la zi (pentru acei ani) a evenimentelor europene în deplină desfășurare.

Obiective

Pornind de la o serie de premise identificate din realitatea contidiană (implicarea securității energetice în domenii definitorii privind politicile comerciale și de mediu, dar și noile conflicte economice dintre țări), doctorandul purcede la o serie de obiective îndrăznețe am spune noi: își propune să identifice evenimentele care au dus la situația actuală din domeniul securității energetice, impactul avut de diverse țări, cum se poziționează România în contextul din Europa de Est, dar și posibilele dezvoltări viitoare.

Cuprins

În primul capitol (intitulat Considerații teoretice generale privind securitatea energetică) autorul prezintă principalele teorii generale care privesc securitatea energetică, utilizând în acest sens literatura de specialitate. De asemenea, a arătat principalele riscuri, vulnerabilități și amenințări din acest domeniu.

Doctorandul merge mai departe în acest demers și arată în următorul capitol (intitulat Managementul resurselor și dezvoltarea durabilă din perspectiva securității energetice) definițiile, elementele implicate în acest sector, procesele și a beneficiarilor reali, dar nu uită să puncteze și fenomenul dezvoltării durabile.

Mult mai precis, mai aplicat, ni se pare capitolul III (intitulat: Securitatea energetică la nivelul Uniunii Europene – între interese naționale și eforturi comune), care arată ce înseamnă securitatea energetică la nivelul Uniunii Europene. Aici dr. Lucian Bode prezintă realitatea securității energetice la nivel european.

În capitolul IV (intitulat Implicațiile securității energetice europene asupra altor sectoare și a comunității în general) cercetătorul prezintă implicațiile securității energetice europene asupra altor sectoare și a comunității în general: aici este adusă în discuție și raportarea UE la NATO, dar și la Rusia, în calitatea Moscovei de furnizor esențial de resurse.

Capitolul V (intitulat România. Trecut, prezent și viitor din perspectiva securității energetice și a dezvoltării durabile) este rezervat exemplului dat de România, atât din punct de vedere istoric, cât și în zilele noastre. Nu în ultimul rând este trecută în revistă perspectiva pe care o are țara noastră în viitor.

Lucrarea se încheie cu o serie de concluzii, dar și cu bibligrafia folosită.

Concluzii

Concluziile tezei se întind pe mai multe pagini și punctează mai multe aspecte. De la evoluțiile sistemului internațional la cel european până la cel național, autorul studiului de față trece în revistă rolul schimbărilor industriale, care au afectat puternic securitatea energetică în actualul secol.

Aceste concluzii publicate în 2018, parcă premonitorii, descriu perfect situația din zilele noastre, în special acum când prețul energiei crește exponențial în toată Europa. Iată ce spunea ministrul dr. Lucian Bode încă din 2018, în concluziile tezei sale de doctorat: „La nivel european, avem de a face cu o problematică ce devine din ce în ce mai actuală, în ciuda faptului că, în anumite momente, a fost poziționată pe un loc secundar. Această tematică este reprezentată de securitatea energetică și managementul resurselor”, notează Lucian Bode în teza sa.

Apoi autorul prezintă relația de dependență între economie și energie în Europa, aspectele legislative și politice. Dr. Lucian Bode arată nu în ultimul rând deficiențele statelor în a se poziționa în jucători internaționali în acest domeniu, având „la ușă” țări precum Rusia. Este prezentată, bineînțeles, și situația României în momentul actual.

Doctorul Lucian Bode este de părere, în final, că țara noastră trebuie să-și îmbunătățească cadrul legislativ în acest domeniu printr-o Strategie Energetică Modernă, sfat pe care sperăm să-l ia în considerare atât premierul Florin Cîțu, cât și clasa politică actuală.

Încheiem demersul nostru cu speranța că dr. Lucian Bode o să organizeze o lansare de carte la Cluj-Napoca, orașul care îl face Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene la o universitate de prestigiu, și sperăm că munca sa de cercetare nu se va opri aici, asta dacă îi mai permite timpul și nu mai e numit interimar la alt minister.

Articol de Mihai Cistelican.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.