Războaiele provoacă pierderi economice mari şi persistente în ţările în care au loc lupte, producţia economică scăzând, în medie, cu aproximativ 7% pe parcursul a cinci ani, iar cicatricile economice durează mai mult de un deceniu, arată un studiu publicat miercuri de Fondul Monetar Internaţional, transmite Reuters.
FMI a examinat costul conflictelor active, care acum sunt la cele mai ridicate niveluri începând de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, şi consecinţele macroeconomice ale creşterilor bruşte ale cheltuielilor militare în două capitole ale viitorului său raport World Economic Outlook, ce urmează a fi publicat în format complet marţea următoare, potrivit Agerpres.
Capitolele respective nu abordează războiul din Orientul Mijlociu şi nici armistiţiul de două săptămâni anunţat de preşedintele SUA, Donald Trump, marţi seară, ci oferă o privire de ansamblu asupra economiilor în timpul războiului, încă din 1946, precum şi date privind cheltuielile pentru armament din 164 de ţări.
În 2024, ultimul an pentru care sunt disponibile date, peste 35 de ţări au experimentat conflicte pe teritoriul lor, iar aproximativ 45% din populaţia lumii trăia în ţări afectate de conflicte.
"Dincolo de costul lor uman devastator, războaiele impun costuri economice ample şi de durată şi prezintă compromisuri macroeconomice dificile, în special pentru ţările în care au loc lupte", susţine FMI într-un articol de publicat pe blog-ul instituţiei.
Ţările angajate în conflicte externe pot evita distrugerea fizică pe propriul teritoriu şi pot evita pierderi economice mari, dar ţările vecine sau partenerii comerciali cheie vor resimţi şocul, a subliniat FMI.
"Pierderile de producţie din conflicte persistă chiar şi după un deceniu şi - de obicei - le depăşesc pe cele asociate cu crizele financiare sau dezastrele naturale severe", a precizat FMI.
Fondul Monetar Internaţional se pregăteşte să îşi revizuiască previziunile de creştere globală şi să îşi majoreze prognozele privind inflaţia, ca urmare a războiului din Iran, a declarat luni directorul general Kristalina Georgieva. Marţi, preşedintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a declarat, la rândul său, că războiul din Iran va conduce la o creştere economică mai lentă şi la o inflaţie mai mare, indiferent de cât de repede se va termina.
Potrivit studiului FMI, conflictele au contribuit la deprecierea susţinută a cursului de schimb, la pierderea rezervelor şi la creşterea inflaţiei, deoarece adâncirea dezechilibrelor externe amplifică stresul macroeconomic.
Intensificarea tensiunilor geopolitice şi conflictele mai frecvente au declanşat creşteri majore ale cheltuielilor militare, aproximativ jumătate din ţările lumii crescându-şi bugetele militare în ultimii cinci ani, şi urmează şi alte creşteri pe măsură ce ţările NATO îşi majorează cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035. Vânzările de arme ale celor mai mari producători de armament din lume, mulţi dintre aceştia având sediul în SUA, s-au dublat în termeni reali în ultimele două decenii, arată analiza FMI.
Experţii FMI au constatat că boom-urile mari ale cheltuielilor pentru apărare au devenit mai frecvente, în special în economiile emergente şi în curs de dezvoltare, cu boom-uri tipice care durează între doi şi doi ani şi jumătate, iar cheltuielile militare cresc cu aproximativ 2,7% din PIB.
Aproximativ două treimi din aceste majorări de bugete militare au fost finanţate prin deficite mai mari, care este posibil să stimuleze activitatea economică pe termen mediu, dar au crescut şi inflaţia şi au creat provocări pe termen mediu, avertizează FMI. Aceasta înseamnă că majorarea bugetelor militare trebuie să fie strâns coordonate cu politica monetară, susţine FMI.
În medie, deficitele fiscale s-au agravat cu aproximativ 2,6 puncte procentuale din PIB, iar datoria publică a crescut cu aproximativ 7 puncte procentuale în decurs de trei ani de la începerea unei majorări a bugetelor militare.
Aproximativ un sfert din aceste majorări de bugete militare au fost finanţate prin repriorizarea cheltuielilor, deseori ducând la o diminuare bruscă a cheltuielilor guvernamentale pentru programe sociale, a declarat Andresa Lagerborg, economist la FMI.
De asemenea, creşterile de producţie au fost mai mici atunci când armele au fost achiziţionate de la furnizori străini, precizează FMI. Concentrarea pe investiţiile publice pe echipamente şi infrastructură ar extinde dimensiunea pieţei, ar sprijini economiile de scară şi ar consolida capacitatea industrială, limitând în acelaşi timp pierderea comenzilor către furnizorii străini, a adăugat instituţia financiară internaţională.
Comentează