Premium
"Toumai", cel mai vechi reprezentant cunoscut al hominizilor, mergea deja în poziţie bipedă în urmă cu 7 milioane de ani, însă îşi păstrase şi capacitatea de a se căţăra în copaci, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista Nature, ce are la bază trei oase aparţinând unui exemplar din această specie dispărută, Sahelanthropus tchadensis, informează AFP.
Povestea a început la Toros-Menalla, în nordul statului Ciad, când, în 2001, o echipă din misiunea paleoantropologică franco-ciadiană a descoperit un craniu. Sahelanthropus tchadensis, cunoscut şi sub numele de "Toumai", l-a înlocuit atunci pe Orrorin tugenensis, vechi de 6 milioane de ani şi ale cărui fosile au fost găsite în Kenya, în calitatea de cel mai vechi reprezentant cunoscut al hominizilor.
Poziţia găurii occipitale din craniul lui "Toumai", cu o coloană vertebrală situată sub craniu, nu în spatele acestuia, aşa cum se întâmplă la patrupede, îl plasează pe "Toumai" în categoria primatelor bipede. Câţiva specialişti au contestat această concluzie, aducând ca argument starea incompletă a fosilelor descoperite.
Studiul cercetătorilor de la PALEVOPRIM, Laboratorul de Evoluţie Umană din Cadrul Universităţii Poitiers şi Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice din Franţa (CNRS), la care au participat şi cercetători din Ciad, aduce o contribuţie decisivă în această descoperire, potrivit Agerpres.ro.
"Craniul ne spune că Sahelanthropus face parte din linia umană", a declarat marţi Franck Guy, paleoantropolog şi unul dintre autorii studiului. El demonstrează că "starea bipedă era modul său de locomoţie preferat", în funcţie de situaţie, a adăugat acelaşi specialist într-o conferinţă de presă.
Starea bipedă era "una obişnuită pentru Toumai, însă nu era singulară, întrucât el prezenta şi puţin arboricolism", altfel spus capacitatea de a se deplasa în copaci. Ar putea fi vorba despre o moştenire primită de la ipoteticul strămoş comun al liniei umane şi a liniei cimpanzeilor.
Cercetătorii au demonstrat acest aspect printr-un studiu detaliat ce a vizat un femur şi două oase ale antebraţului, denumite cubitus. Nu vom şti niciodată dacă oasele erau cele ale exemplarului de Toumai analizat, însă ele au fost găsite în acelaşi sit şi au aparţinut - ca şi craniul iniţial - unui hominid, deci liniei umane.
Oamenii de ştiinţă din misiunea franco-ciadiană le-au studiat timp de mai mulţi ani, folosind o gamă exhaustivă de teste şi măsurători. Ei au identificat 23 de trăsături morfologice şi funcţionale, înainte de a le compara cu cele ale altor hominizi şi maimuţe antropoide actuale sau fosilizate.
Concluzia este că "ansamblul acestor trăsături este mult mai apropiat de ceea ce vedem la un hominid decât la oricare altă primată", a declarat Guillaume Daver, paleoantropolog din echipa PALEVOPRIM şi coordonatorul principal al studiului, în aceeaşi conferinţă de presă.
De exemplu, atunci când se află în poziţie patrupedă, o gorilă sau un cimpanzeu - cel mai apropiat "verişor" al omului - avansează sprijinindu-se pe exteriorul falangelor mâinilor sale, fapt care nu a fost observat la Sahelanthropus tchadensis.
Păduri şi savană umedă
Exemplarul ale cărui oase au fost studiate avea o greutate cuprinsă între 43 şi 50 de kilograme. Peisajul deşertic şi dezgolit de vegetaţie în care au fost găsite rămăşiţele sale conţinea în epocă păduri de palmieri şi savană umedă. Acel cadru favoriza atât mersul în poziţie bipedă, cât şi folosirea "cu precauţie" a poziţiei patrupede în frunziş.
Studiul furnizează astfel "o imagine mai amplă despre Toumai şi, în final, despre primii oameni", a declarat paleoantropologul Antoine Balzeau de la Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Franţa, care a salutat un "studiu extrem de consecvent".
Noua cercetare aduce argumente suplimentare în sprijinul teoriei despre o evoluţie "stufoasă" a liniei umane, cu multiple ramuri, spre deosebire de "imaginea simplistă a hominizilor care s-au succedat (fără a se suprapune prea mult în timp - n.r.) şi cu capacităţi care se ameliorau de-a lungul timpului", a adăugat Antoine Balzeau.
Elementul care l-a făcut pe Sahelanthropus tchadensis să fie uman a fost capacitatea lui de a se adapta la un spaţiu dat, potrivit cercetătorilor de la PALEVOPRIM, care au insistat asupra importanţei de a nu considera poziţia bipedă drept "un caracter magic" ce defineşte umanitatea într-o manieră strictă.
Într-un articol care a însoţit studiul, Daniel Lieberman, profesor de biologie evoluţionistă la Universitatea Harvard, consideră că noua cercetare nu oferă încă "o soluţie definitivă" pentru întrebarea ce priveşte natura lui "Toumai".
Cercetătorii din echipa PALEVOPRIM intenţionează să îşi reia cercetările în Ciad în primăvara anului viitor, "dacă elementele de securitate vor permite acest lucru", a precizat Franck Guy. Experta ciadiană în paleontologie Clarisse Nekoulnang, de la Centrul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare, a dezvăluit că echipe aflate la faţa locului "încearcă să găsească situri încă şi mai vechi decât cel al lui Toumai".
