Pentru majoritatea adolescenților din România, familia rămâne cea mai importantă valoare. Totuși, mulți dintre ei spun că nu își doresc să repete în propriile relații unele comportamente pe care le-au văzut acasă. Un studiu realizat de World Vision România arată că o treime dintre tineri afirmă că au observat lipsă de respect față de mamă în familie, iar alții spun că au fost martori la jigniri sau violență verbală. Cercetarea a fost făcută publică de 8 Martie și analizează valorile, planurile și percepțiile adolescenților despre familie și viața de adult.
Potrivit studiului, mulți dintre tineri spun că vor să construiască relații diferite de cele în care au crescut.
Mulți adolescenți vor familii diferite de cele în care au crescut
Cercetarea „Valori și perspective în rândul adolescenților”, realizată de World Vision România, arată că 59% dintre tinerii cu vârste între 16 și 18 ani își doresc să își întemeieze familii care să nu semene cu cele din care provin.
Studiul a fost realizat în perioada 24 februarie – 5 martie 2026, pe un eșantion de 608 adolescenți. Rezultatele trebuie interpretate în contextul metodologiei utilizate și nu sunt reprezentative statistic la nivel național.
Familia, cea mai importantă valoare pentru adolescenți
Chiar dacă mulți spun că vor relații diferite, familia rămâne principala valoare pentru tineri.
Potrivit studiului, cele mai importante lucruri pentru adolescenți sunt:
• familia unită – 68%
• sănătatea – 64%
• dragostea și relațiile apropiate – 39%
• prietenii adevărați – 31%
Succesul profesional este considerat important de 30% dintre respondenți, iar aproximativ un sfert menționează independența financiară.
Alte valori sunt invocate mai rar:
• credința sau spiritualitatea – 21%
• siguranța și stabilitatea – 17%
• implicarea în comunitate – 3%
• recunoașterea sau faima – 2%
Ce înseamnă fericirea pentru adolescenți
Când se gândesc la următorii zece ani, adolescenții spun că fericirea este legată în principal de:
• o carieră de succes – 59%
• o relație stabilă – 57%
• stabilitate financiară – 50%
Pentru 40% dintre tineri, fericirea înseamnă să facă ceea ce le place. Aproximativ o treime menționează familia de proveniență și libertatea de a călători.
Doar 24% spun că a avea copii face parte din imaginea lor despre fericire, iar recunoașterea socială (14%) și contribuția la binele altora (13%) sunt menționate mai rar.
Ce comportamente nu vor să repete în propriile relații
Studiul arată și ce lucruri din familie nu vor să le ducă mai departe în viața lor.
”Unul dintre cele mai puternice semnale ale studiului priveşte felul în care tinerii percep respectul în familie. Întrebaţi ce comportamente din familia de provenienţă nu ar accepta în propriile relaţii, adolescenţii indică pe primele locuri: cuvintele jignitoare (46%), violenţa verbală (40%), minciuna (37%) şi nepăsarea sau lipsa de implicare (32%)”, arată reprezentanţii World Vision România, citați de News.ro.
De asemenea, 31% dintre adolescenți spun că au văzut lipsă de respect față de mamă, în timp ce 16% afirmă că au observat lipsă de respect față de tată.
Adolescenții susțin egalitatea între femei și bărbați
Datele studiului indică și o orientare puternică spre egalitate de gen.
• 55% dintre adolescenți sunt total de acord
• 37% sunt de acord că femeile și bărbații ar trebui să împartă egal responsabilitățile în familie.
În ceea ce privește afirmația „a avea copii este important pentru împlinirea personală”, răspunsurile sunt împărțite:
• 23% – total de acord
• 44% – de acord
• 26% – în dezacord
• 7% – în dezacord total
”Faptul că, pentru o parte dintre adolescenţi, copiii nu mai apar ca element obligatoriu în definirea familiei reflectă o schimbare sociologică importantă. Modelul tradiţional «cuplu – căsătorie – copii», în care parentalitatea era considerată o etapă firească a vieţii adulte, este înlocuit tot mai des de un accent pus pe stabilitatea relaţiei şi sprijinul emoţional dintre parteneri.
Tendinţa este vizibilă în majoritatea ţărilor europene, unde tinerii întemeiază familii mai târziu, pun mai mult accent pe autonomie personală şi diversifică formele de viaţă de familie”, arată organizaţia.
Rolul familiei în fericirea oamenilor
Întrebați cât de importantă este familia pentru fericire:
Pentru femei
• 52% – foarte importantă
• 43% – importantă
• 4% – puțin importantă
• 1% – deloc importantă
Pentru bărbați
• 43% – foarte importantă
• 48% – importantă
• 8% – puțin importantă
• 1% – deloc importantă
Pentru copii
• 68% – foarte importantă
• 29% – importantă
• 3% – puțin importantă
• 1% – deloc importantă
Studiul arată și o diferență de percepție între fete și băieți: 59% dintre fete, față de 47% dintre băieți, consideră că familia este foarte importantă pentru fericirea unei femei.
Cât de pregătiți se simt pentru viața de adult
Majoritatea adolescenților spun că se simt pregătiți pentru următoarele etape ale vieții.
• 40% spun că sunt foarte pregătiți pentru un loc de muncă
• 43% se consideră destul de pregătiți
De asemenea:
• 82% spun că pot lua decizii importante pentru viitor
• 75% se simt pregătiți să voteze informat
• 73% cred că pot locui independent
• 76% spun că sunt pregătiți să contribuie la comunitate
Totuși, 56% afirmă că nu se simt pregătiți să contribuie la viitorul țării.
Modelele de viață ale adolescenților
Pentru 58% dintre adolescenți, familia este principala sursă de modele de viață.
Alte influențe sunt:
• comunitatea – 9%
• prietenii – 8%
• antreprenorii – 7%
• școala și profesorii – 5%
• oamenii de cultură – 4%
• artiștii sau influencerii – 3%
Fetele spun mai des că sunt influențate de familie, școală și oameni de cultură, în timp ce băieții menționează mai frecvent oamenii de afaceri, sportivii sau prietenii.
În același timp, interacțiunile directe cu persoane din mediul apropiat (46%) rămân principala modalitate prin care tinerii descoperă modele de comportament.
Urmează:
• rețelele de socializare – 27%
• familia – 18%
• școala – 5%
• mass-media tradițională – 2%
”Rezultatele studiului arată că adolescenţii din România îşi doresc relaţii bazate pe respect şi stabilitate, iar familia rămâne principalul reper în formarea valorilor lor.
În acelaşi timp, vedem că, deşi tinerii au încredere în propriile capacităţi, atunci când vine vorba de paşi concreţi către viaţa adultă, de la implicare civică la decizii importante, mulţi dintre ei nu se simt pe deplin pregătiţi. Acest lucru arată cât de important este ca părinţii, şcoala şi comunitatea să le ofere repere şi sprijin în această etapă”, spune Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
Contextul generației de adolescenți din România
Tinerii cu vârste între 16 și 18 ani reprezintă aproximativ 650.000 de persoane și sunt considerați prima generație de „copii europeni” ai României, născuți după ianuarie 2007.
Formarea valorilor lor are loc într-un context marcat de:
• îmbătrânirea demografică
• dificultăți de acces pe piața muncii
• aproximativ 19% tineri NEET în grupa 15-29 de ani
• schimbări în rolurile de gen și în modelul familial.
Comentează