Majoritatea oamenilor tind să creadă că mai multe plante naturale într-o cameră înseamnă automat mai mult bine. O echipă de la Universitatea Stanford arată însă că, în interior, excesul de verde poate avea efectul invers.
Cheia ar fi o „doză” optimă de natură care să susțină calmul, sentimentul de apartenență și concentrarea. O concluzie cu potențial de a schimba felul în care gândim birourile, școlile și locuințele.
Pentru a înțelege câtă natură este „destulă” într-un spațiu, cercetătorii au inventat o metodă de a măsura cantitatea de verde și lemn vizibilă la interior.
Au folosit software-ul Nature View Potential și modelare 3D pentru a crea 11 săli de conferință virtuale, fiecare cu niveluri diferite de plante, elemente din lemn și deschidere vizuală către exterior.
Apoi, 412 participanți au fost repartizați aleatoriu într-una dintre aceste încăperi și rugați să-și imagineze că acolo lucrează zi de zi.
După ce s-au acomodat cu spațiul, voluntarii au fost puși în fața unor sarcini concepute să le ridice nivelul de presiune: anagrame dificile, calcule cronometrate, exerciții sub stres. Chestionarele aplicate înainte și după le-au înregistrat starea de tensiune și senzația de „reîncărcare”.
Rezultatele studiului au contrazis așteptările
Spre deosebire de multe studii anterioare, această abordare a permis nu doar să se compare prezența sau absența plantelor, ci să se cuantifice cu precizie „doza” de natură din încăpere. Rezultatele au contrazis așteptările.
O cantitate moderată de natură, în jur de 20% din spațiu ocupat de plante și lemn – a fost asociată cu un plus clar de apartenență, fascinație și liniște. În schimb, camerele cele mai „verzi”, unde aproximativ 60% din mediul vizibil era acoperit de vegetație și lemn, au crescut stresul.
Unii participanți au descris aceste spații drept „apăsătoare” sau „dificile pentru lucru”. Nu e deci doar despre a aduce plante în interior, ci despre felul în care acestea cultivă o legătură autentică cu natura, fără a domina. Implicațiile sunt concrete pentru designul spațiilor interioare, scrie curiozitate.ro.
Mai bine o integrare moderată și atent gândită a elementelor naturale decât o abundență necontrolată. Mobilierul sau materialele din lemn, luate separat, nu au avut efecte notabile, ceea ce subliniază rolul percepției și al trăirii subiective a naturii.
Totodată, „doza” optimă poate varia în funcție de tipul spațiului și nevoile celor care îl folosesc. În zonele urbane, unde accesul la natură e limitat, a înțelege cum îi putem replica efectele în interior devine esențial pentru sănătatea mintală și starea de bine.
Pe termen lung, aceste rezultate ar putea ghida recomandări de proiectare care să îmbunătățească calitatea vieții în locurile în care trăim și muncim.
Comentează