Premium
Preşedintele Joe Biden a declarat miercuri că SUA trebuie să ghideze răspunsul global la ameninţarea 'existenţială' a crizei climatice, semnând noi ordine de combatere a încălzirii globale şi anunţând organizarea în luna aprilie a unui summit internaţional dedicat acestui subiect, informează AFP preluat de agerpres.
'Am aşteptat deja prea mult pentru a face faţă acestei crize climatice. Nu mai putem aştepta. O vedem cu ochii noştri. O simţim în inimile noastre. Şi este timpul să acţionăm', a avertizat Joe Biden.
'Trebuie să ghidăm răspunsul global' la această criză 'existenţială', a insistat liderul de la Casa Albă.
Noul preşedinte democrat, care l-a numit pe fostul secretar de stat John Kerry în funcţia de emisar special pentru schimbările climatice, a anunţat organizarea de către SUA a unui summit consacrat mediului pe 22 aprilie, ziua Pământului, dată ce corespunde şi celei de-a cincea aniversări a semnării Acordului de la Paris, în care SUA au revenit la câteva ore după ce Joe Biden a preluat funcţia de preşedinte.
La acest summit, SUA ar urma să anunţe noi obiective în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
SUA se angajează, de asemenea, să păstreze integritatea a 30% din terenurile şi apele federale până în 2030, pentru a stopa pierderea biodiversităţii.
Biden a anunţat, de asemenea, că aspectul climatic va deveni o parte esenţială a diplomaţiei şi a politicilor de securitate ale SUA şi că va reface un consiliu ştiinţific alcătuit din experţi în domeniu.
Totodată, preşedintele SUA urmează să prezinte în Congres luna viitoare planul său în domeniul climei, în valoare de 2,000 miliarde de dolari, care ar urma să pună măsurile ecologice în centrul economiei americane. Propunerea sa ar putea să se confrunte cu reticenţa congresmenilor republicani, deşi un acord bipartit rămâne posibil.
Cu această serie de măsuri, Joe Biden se apropie de obiectivul său de a elimina treptat combustibilii fosili precum şi neutralitatea carbonului în sectorul energetic până în 2035 şi în economia americană în ansamblu până în 2050.
Unele asociaţii de mediu doresc însă ca noul preşedinte să meargă mai departe şi să transforme moratoriul în privinţa acordării de noi concesiuni pentru foraje într-o interdicţie permanentă.
Proiectul prezidenţial a provocat, de asemenea, critici puternice din partea industriei combustibililor fosili.
'Limitarea exploatării (combustibililor fosili) pe terenurile şi apele statului nu este nimic altceva decât o politică ce vizează creşterea importului de petrol', a opinat Mike Sommers, preşedintele celei mai mari federaţii de profesionişti din industria petrolului şi a gazelor din SUA.
'Cererea de energie va continua să crească, în special odată cu îmbunătăţirea situaţiei economice, şi putem alege să producem această energie aici în SUA sau să depindem de ţări străine ostile intereselor americane', a continuat acesta.
