DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Suedia și Finlanda nu renunță: Reacția celor două țări după ce Erdogan a anunțat că Turcia se opune primirii lor în NATO

suedia nato finlanda nato

Suedia şi Finlanda urmează să discute sâmbătă cu Turcia, la Berlin, după ce preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi-a expimat ostilitatea faţă de intrarea celor două ţări în NATO, un risc de blocare a acestui proces, care necesită o unanimitate a statelor membre, relatează AFP și news.ro.

Ministrul suedez de Externe Ann Linde declară AFP că ”va avea ocazia să discute” despre o eventuală candidatură suedeză la aderarea la NATO cu omologul său turc, în cadrul unei reuniuni informale a miniştrilor de Externe ai statelor membre NATO, la care sunt invitate atât Suedia, cât şi Finlanda.

Multe dintre cele 30 de state membre NATO şi-au exprimat în mod public susţinerea puternică a aderării Suediei şi Finlandei, subliniază ea.

”Guvernul turc nu ne-a adresat acest tip de mesaj în mod direct”, precizează Ann Linde.

Într-o conferinţăă de presă, la Helsinki, în acelaşi moment, şeful diplomaţiei finlandeze Pekka Haavisto şi-a exprimat intenţia de a ”continua discuţia” cu ministrul turc Mevlut Cavusoglu.

”Cred că avem nevoie de răbdare în aceste procese şi că acest lucru nu are loc într-o singură zi (...). Să luăm lucrurile la pas”, a declarat el.

Pekka Haavisto a subliniat că Finlanda nu şi-a anunţat încă, în mod oficial, candidatura în vederea unei aderări la NATO.

O unanimitate este necesară în vederea primirii unui nou membru în Alianţă, ceea ce pune Turcia în poziţia de a bloca canddaturile celor două ţări nordice, aşteptate în zilele următoare.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi-a exprimat vineri ostilitatea faţă de aderarea Finlandei şi Suediei la NATO şi poate bloca acest proces.

”Noi n-avem un aviz pozitiv”, a declarat Erdogan, precizând că el ”nu vrea să vadă repetându-se aceeaşi greşeală ca cea comisă la aderarea Greciei”.

”Urmărim în prezent evoluţiile privind Suedia şi Finlanda, însă nu avem un aviz pozitiv, pentru că ei au făcut o greşeală, la NATO, în privinţa Greciei, înainte, împotriva Turciei”, a declarat Erdogan vineri, la ieşirea de la rugăciune, la Istanbul.

”Noi nu vrem să comitem o a doua greşeală”, a subliniat el.

Recep Tayyip Erdogan a reproşat, de asemenea, Stochkholmului şi Helsinki faptul că servesc drept ”adăpost teroriştilor din PKK”, Partidul Mincitorilor din Kurdistan, clasat drept organizaţie teroristă în Turcia, dar şi în Uniunea Europeană (UE) şi Statele Unite.

Această declaraţie răceşte procesul susţinut până în prezent de majoritatea statelor membre NATO şi de către secretarul general al Alianţei Jens Stoltenberg, pregătit să primească Finlanda şi Suedia ”cu braţele deschise”.

După ce o ţară terţă decide să adere, statele membre NATO acceptă în unanimitate să o invite să adere.

Finlanda şi-a exprimat deja încrederea în susţinerea turcă.

Preşedintele finlandez Sauli Niinistö aprecia, într-un mesaj postat pe Twitter la începutul lui aprilie, după ce a discutat cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, că ”Turcia susţine obiectivele Finlandei”.

Candidatura finlandeză, apărată de către preşedinte şi premierul finlandezi, urmează să fie anunţată în mod oficial de tandemul executiv duminică, în urma unei reuniuni a Consiliului guvernamental.

Vineri, un raport oficial suedez a deschis calea aderării Suediei la NATO, multiplicând concluziile favorabile înaintea deciziei acestei ţări nordice şia vecinului său finlandez, prevăzută în zilele următoare.

„PRORUSĂ”

Moscova a denunţat în avans o decizie care ”cu siguranţă” va constitui o ameninţare la adresa Rusiei şi care va avea ”consecinţe (...) asupra arhitecturii securităţii europene în ansamblul său”.

Ankara a făcut totul pentru a menţine, de la începutul crizei şi apoi invaziei ruse a Ucrainei, relaţii bune cu cele două ţări, de care economia turcă depinde puternic, în pofida faptului că furnizează drone de luptă Kievului.

Ea a găzduit în două rânduri, în martie, la Antalya (sud) şi apoi la Istanbul, negocieri între cei doi beligeranţi.

Această atitudine ”riscă să facă Turcia să apară în interiorul NATO ca o ţară prorusă, aşa cum este Ungaria în Uniunea Europeană”, declară AFP un analist de la Washington Institute, Soner Cagaptay.

”Motivele sale poate că sunt legitime, dar acest lucru riscă să deterioreze imaginea Ankarei în NATO”, apreciază el, adăugând că aceste obiecţii ”ar fi trebuit să fie negociate cu uşile închise”.

După decenii în care au rămas în afara unor alianţe militare, Helsinki şi Stockholmul, amândouă nealiniate, sunt pregătite să-şi anunţe în mod oficial candidatura la aderarea la NATO, o consecinţă directă a invaziei Ucrainei de către Rusia.

Potrivit ultimeloor sondaje, jumătate dintre cei zece milioane de suedezi sunt în favoarea unei ntrări în Alianţă, un procent care creşte la două treimi în cazul în care aderă şi Finlanda.

În Finlanda, peste trei sferturi dintre cei 5,5 milioane de locuitori ai ţării vor să intre sub ”umbrela” Alianţei.

Ministrul turc de Externe Mevlüt Çavusoglu urmează să participe în acest weekend, sâmbătă şi suminică, la Berlin, la o reuniune informală a omologilor săi din NATO.

Obiectivul acestei reuniuni este să evalueze ”afacerile în curs” în NATO.

Perspectiva unui posibil veto turc faţă de extinderea NATO în Europa de Nord se va afla, fără îndoială, pe masa de lucru.

Urmărește-ne:
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.