DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

EXCLUSIV Prima DEZBATERE între Gabriela Firea și Cătălin Predoiu

STIRIPESURSE.RO vă aduce prima confruntare directă între principalii candidați la Primăria Generală a Capitalei la alegerile locale din 2016: Gabriela Firea (PSD) și Cătălin Predoiu (PNL). Redacția STIRIPESURSE.RO a făcut o selecție a celor mai importante teme ridicate în această campanie electorală și am confruntat cei doi candidați.

Întrebare: Ce veți face în prima zi când ajungeți în Primăria Capitalei?

Firea: : În prima zi când voi ajunge în Primăria Generală a Capitalei voi solicita să văd cu ochii mei contractul de închiere a spațiului în care activează Primăria Capitalei. Am informația și sunt convinsă că este corectă că se plătește pe lună suma de 200.000 de euro pentru chirie, o sumă foarte mare, exorbitantă. Am înțeles că de 4-5 luni de zile nu s-a mai plătit chiria pentru că aceasta se află într-un litigiu, a fost pierdută de fostul proprietar, a fost pierdută în patrimoniul unei bănci și se încearcă scoaterea sa la licitație. Primăria Generală a dorit să negocieze achiziționarea acestui imobil. Nu voi fi de acord cu această achiziție, este una foarte costisitoare. Nu poți să activezi ca primar, ca funcționar în Primăria Generală a Capitalei într-un spațiu atât de luxos, într-un spațiu în care există și excedent, toate acestea într-un oraș în care în continuare copiii stau în intersecții și cerșesc, dacă mergem la Gara de Nord găsim oameni ai străzii care nu au nici măcar un adăpost, sunt foarte multe probleme sociale, cărora vreau să le dau maximă atenție și voi căuta, ca primă măsură un spațiu adecvat într-o zonă unde să nu fie atât de scumpă, cu birouri de mai mici dimensiuni. Nu cred că prioritatea mea trebuie să fie confortul biroului meu și al colaboratorilor. Prima măsură este aceea de a căuta un spațiu adecvat nu unul luxos și nu unul într-o zonă atât de bună ca cea de acum. Sub nicio formă nu voi fi de acord să mai plătim 200.000 de euro pe lună pentru a ne desfășura activitatea. Repet, este criză groaznică de creșe și grădinițe în Capitală și știți foarte bine, iar bucureștenii care au copii mici fac apel de fiecare dată la autorități să fie ajutați, iar noi ne permitem să dăm acești bani pentru chirie.

Predoiu:Voi cere o situație la zi a lucrărilor începute și nefinalizate. După care mergem pe teren și vedem care este situația, după care aplicăm planul de măsuri urgente. Nu mai putem aștepta în discuții, în parlamentări, în teorii. Trebuie urgent plecat la treabă, de a doua zi.

Întrebare: Una dintre marile probleme ale Bucureștiului este traficul rutier. Cum veți rezolva această problemă?

Predoiu:Principala problemă a Bucureștiului este traficul și aceasta este prima problemă pe care o abordez. De ce e traficul principala problemă în București? E foarte simplu, dacă înțelegem în detaliu fenomenul. Infrastuctura rutieră a Capitalei este contruită înainte de 1989. În prezent, în București traversează orașul zilnic peste 1,5 milioane de mașini, adică de 10 ori mai mult decât în anul 1989. A doua problemă este aceea că, Bucureștiul, ca orice mare oraș are nevoie nu numai de bulevarde mari, axele orașului, ci are nevoie de inele circulare, care să devreze centrul orașului. În prezent nu există decât un singur inel, închis prin finalizarea Pasajului Basarab. Ar trebui să mai existe un inel median, care este în proiect și inelul exterior, care să fie centura Capitalei. Aceste două inele nu există și atunci toate mașinile care tranzitează Bucureștiul pe bulevardele principale se blochează în centru, pentru că centrul orașului nu poate fi ocolit deocamdată decât printr-un singur inel. Un proiect prioritar ar fi relansarea inelului median al Capitalei, care înseamnă, pratic, 19 obiective cu termen de punere în funcțiune undeva în 2022, dar care poate fi dat în funcțiune pe etape intermediare.

În paralel, trebuie finalizate pasajele subterane și supraterane. Piața Sudului este în curs de finalizare și urgent trebuie deblocat. Apoi, Drumul Taberei- Răzoare și Grozăvești-Calea Rahovei, ambele cu termen de finalizare 2020, ambele cu termen de finalizare în 2020, cu finanțare din buget propriu și emisiune de obligațiuni. În fine, aș mai adăuga diametrala nord-sud Buzești-Berzei-Uranus, care este finalizată până la Berzei, ea trebuie să ajungă până la strada Uranus, tot cu termen de finalizare 2020 și finanțare din bugetul local și emisiune de obligațiuni. Dacă la acestea mai adăugăm racordarea intrărilor în oraș la autostrăzi și activarea unui sistem de parcări subterane și supraterane într-o rețea în centrul orașului, atunci avem o paletă de soluții, care pot să rezolve în câțiva ani de zile problema traficului în București.

Firea: Încep cu o informație: în 2011 s-a semnat un contract, până în 2015 pentru toată acțiunea de administrare a marilor bulevarde, incluzând aici și lucrările. Evident că acest contract a expirat, a fost valabil până în 2015. Noi suntem acum în mai 2016 și nimeni din Primăria Capitalei nu a renegociat, nu a pus niște termeni în avatajul bucureștenilor, pur și simplu este un contract abandonat. O contribuție la degringolada din București, o contribuție negativă, o aduc și multiplele șantiere și toate gropile din asfalt, deși, repet, există contract de mentenanță, dar el se derulează în baza unuia expirat. Asta ca o primă măsură: renegocierea acestui contract, niște termeni foarte clari prevăzuți pentru depășirea timpului de execuție al oricărei lucrări și penalități, eu insist pe penalități. Apoi, sunt foarte mulți bucureșteni care trăiesc în Capitală și muncesc în Ilfov și invers, care au casa în Ilfov, dar muncesc în București. Zilnic se produce acest flux de persoane între București și Ilfov și acum se simte foarte mult absența zonei metropolitane, pornind de la cadrul legislativ și mergând mai departe către o abordare unitară a celor două unități administrativ teritoriale. De ce insist? Pe vremuri au fost 2-3 edili care au vorbit despre zona metropolitană, dar imediat a venit cineva, de obicei un factor politic, care a închis subiectul și a spus că nu este nevoie de colaborare între București și Ilfov. Nu putem să ridicăm un zid al Berlinului în jurul Capitalei pentru simplul motiv că oamenii au luat-o deja înaintea autorităților și ei deja s-au dezvoltat în acest fel, în sensul să circule, nu ocazional, ci zilnic între București și Ilfov. A doua măsură, după cea a revizuirii contractelor pentru administrarea bulevardelor, în toate zonele metropolitane există parcări se numesc ”Park and ride”, unde cetățeanul vine, își lasă mașina în condiții de siguranță, dar, și aici este foarte important, poate să apeleze la transportul public, la transportul municipalității, dar în mod ritmic și previzibil. Dacă s-a spus că autobuzul 55 vine la ora 13.05, așa este, nu peste 45 de minute. Preluarea celor care vin din afara Capitalei până în centru sau până unde au nevoie de meargă în ziua respectivă. Aș deschide o paranteză și aș menționa, să nu se înțeleagă greșit că niciun cetățean din afara Bucureștiului nu va mai putea pătrunde în Capitală decât cu autobuzul sau cu microbuzul. Este o alternativă, care îi scutește și de bani, pentru că costă mai puțin o călătorie cu autobuzul decât benzina, de asemenea se reduce și poluarea pentru că vor fi mai puține mașini mici în centrul orașului și se elimină, din punctul lor de vedere, căutarea înnebunită a unui loc de parcare, mai ales în zona centrală.

R. Cum rezolvați problema traficului subteran din Capitală, mai precis metroul? Avem niște obligații, în vederea Campionatului European in 2020.

Firea:Suntem într-o mare întârziere și am citit și declarația ministrului Transporturilor, care zice că a găsit dumnealui formula și anume să se meargă pe calea ferată, numai că nu cred că este o soluție corectă, o soluție viabilă, pentru că de la calea ferată mai este mult până la stadion și ar trebui ca toți sportivii, toți suporterii să ia două mijloace de transport să fie România considerată o țară în care, pentru puțini kilometri, nu reușit să asigurăm un trasfer rapid, eficient și dintr-un foc, nu din două-trei mijloace de transport. M-a suprins și pe mine declarația aceasta a ministrului Transporturilor. Mă așteptam să spună că face toate demersurile necesare, tot ce îi va sta în putință să accesăm fonduri, să fie un efort național, al Bucureștiului și al Ilfovului pentru a finaliza linia de metrou. Nu cred că este bună o astfel de soluție și am ridicat această problemă la o discuție cu transportatorii și toți spuneau că se așteptau să se facă un efort financiar comun pentru finalizarea liniei de metrou, dar din păcate nu s-a putut. Dacă nu se poate cu metroul, mai degrabă cu transport rutier dintr-o bucată, decât să schimbi trenul cu autobuzul și pe urmă cu mașina mică și așa mai departe.

Eu militez pentru finalizarea liniei de metrou. Nu-i vorba că n-aș fi optimistă, dar nu depinde de Primăria Generală a Capitalei și chiar nu sunt genul care să spun ceva ce nu se poate realiza. Nu depinde doar de Primăria Capitalei, ci și de Ministerul Transporturilor, dar partea care ține de Capitală vă asigur că va fi cu siguranță realizată și voi milita la toate întâlnirile care sigur vor avea loc între autoritățile din domeniu responsabile. Nicidecum nu sunt de acord cu cârpirea și investiția la CFR.

Predoiu: Extinderea magistralelor de metrou din București este de asemenea un obiectiv prioritar în programul meu. Trebuie să rezolvăm magistrala Drumul Taberei-Eroilor mai departe Universitate-Iancului. Deci trebuie să legăm Drumul Taberei de centrul orașului. Drumul Taberei la ora aceasta este blocat.

Este o chestiune care ține de colaborarea cu Guvernul, pentru că atât magistrala din Drumul Taberei-Universitate-Iancului, cât și magistrala Otopeni-București implică o colaborare cu Ministerul Trasporturilor, deci cu Guvernul și vedeți dumneavoastră, oricât și-ar propune primăria să rezolve singură aceste obiective este imposibil. Este o responsabilitate partajată, ca să zic așa.

R. Veți încerca trecerea metroului la Capitală?

Predoiu: Da, este o idee aceasta de a gestiona metroul direct de către Capitală, dar până atunci haideți să dăm drumul la proiecte, haideți să ne implicăm puternic și la nivel de Minister al Transporturilor în finalizarea acestor proiecte începute. Până la urmă, pe bucureștean îl interesează mai puțin cine le construiește, îl interesează să fie construite, ori, aici, primarul general primul lucru pe care trebuie să îl facă este să urce în taxi și să se ducă până la Guvern și să tranșeze această problemă.

Firea: Am avut o întâlnire recent cu reprezentanții Metrorex și ei mi-au vorbit despre toate problemele pe care le au, inclusiv  din perspectiva condițiilor de muncă și a faptului că într-o perioadă de tristă amintire din punct de vedere al libertății presei și libertății individului s-a putut construi atât de mult pentru dezvoltarea metroului, iar noi acum nu suntem în stare să finalizăm metroul către Drumul Taberei, către Otopeni și extinderea din Pipera. Deci sunt obiective pe care toți cei de la metrou le doresc și sunt și ei îngrijorați că aceste lucrări trenează atât de mult, dar v-am spus că totul pornește de la prima idee lansată în acest interviu, aceea că au fost contracte ani de zile mult prea permisive cu constructorii. I-am întrebat și eu dacă ar fi mult mai bine dacă ar fi mult mai bine ca această regie să intre în subordinea Primăriei Capitalei cu tot cu buget sau să rămână în subordinea Ministerului Transporturilor. Ei au spus foarte clar că, din punctul lor de vedere, dacă se va ajunge în sfârșit în București să se dea o importanță strategică transportului în comun și, de exemplu, propunerea care am făcut-o să se facă tichet unic pe toate mijloacele de transport, ar fi mult mai normal și mai firesc ca metroul să fie în subordinea Primăriei Capitalei, pentru că i s-ar acorda atenția cuvenită. Ministerul Transporturilor se ocupă de toată țara, pe când la Primăria Capitalei sunt câteva priorități Metrorex, RADET, RATB și ar fi o dezvoltare mult mai corectă. La Primăria Capitalei metroul ar fi prioritate, ar fi tratați într-un mod special. Eu aș vrea să fie în subordinea Primăriei Capitalei pentru a avea un tratament sinergic, prioritar.

R. Cum veți rezolva problema RATB?

Firea:În primul rând, toate autobuzele achiziționate de Primăria Capitalei să fie în trafic. În acest moment, avem doar 670 de autobuze în trafic, restul de 330 sunt păstrate în garaj și folosite ca piese de schimb. Așa ceva nu mai întâmplă nicăieri în lume! Pentru că nu s-au acordat bani RATB-ului să își achiziționeze piese de schimb, au luat această decizie ca, totuși, parcul auto să nu provoace accidente în trafic. Ați mai auzit de așa ceva să ți 330 de autobuze, relativ noi, blocate? Vă dați seama, a fost o măsură urgentă, nu aduc o critică managementului RATB ci decidenților din Primăria Capitalei care nu au acordat bani pentru piese de schimb. Este o regie 100% a municipalității și așa trebuie să rămână, doar că trebuie transformată în societate comercială, pentru că riscăm să intrăm și în infrigement. Această societate trebuie transformată în societate comercială, care să primească concesiunea transportului public și să execute serviciul de transport public la cele mai înalte standarde, pe baza unui contract, clar, dar acest lucru trebuie să se producă imediat, în câteva luni. Eu știu că documentele au fost pregătite, dar nu-mi dau seama de ce a trenat rezolvarea acestei probleme.

Predoiu: Aici sunt trei probleme mari: RATB trebuie să intre într-un program de eficientizare, trebuie să intre într-un program de decăpușare, de investiții și de modernizare, iar în ceea ce privește exteriorul companiei trebuie să facem acest culoar rapid rezervat RATB, taxi, poliție.

Faci acolo unde se permite, că acum nu se face mai nimic. Și acolo unde există, pe două, trei bulevarde, se încalcă acest culoar. Iarăși, ce spuneam mai devreme: degeaba rezolvi o problemă, dacă nu vi cu soluții pentru toate problematica traficului. Deci, rezolvând centura, rezolvând inelul median, rezolvând racordările prin pasaje supraterane și subterane, punând acest culoar unic, făcând eficient sistemul de management al traficului, atunci soluțiile dau efecte, altminteri soluțiile punctuale nu vor da niciun fel de rezultat.

R. Avem două proiecte controversate: Catedrala Mântuirii Neamului și mega-moscheea. Cum vă raportați la cele două?

Predoiu: Catedrala Mânturirii trebuie finalizată, este construită în proporție de 80% și trebuie dus acest proiect până la capăt. Este un proiect care să știți că nu vine din istoria recentă, vine din istoria mai vechi al României, este un proiect interbelic, gândit imediat după Marea Unire. În ceea ce privește moscheea, nu cred că este oportun să lansăm un astfel de proiect. În România minoritățile culturale, minoritățile naționale, religioase se bucură de largi drepturi, standardele sunt la nivel maxim în Europa și există suficiente lăcașuri de cult pentru toate minoritățile naționale. Este o problemă de oportunitate, ori eu cred că acum nu este oportun.

Firea: Categoric Catedrala Mântuiririi Neamului trebuie realizată. Eu văd această clădire ca un spațiu multifuncțional, eu vă această clădire ca un loc în care să te rogi, să te regăsești și să-ți găsești liniștea sufletească și spirituală, dar și un spațiu în care să fie ajutați copiii vulnerabili, copiii care au părinții plecați în străinătate, prin forme de servicii de after-school, cantine, nu le spun sociale pentru că sună puțin deranjant, de asemenea evenimente culturale și aici mă refer la concerte de muzic clasică, piese de teatru. Eu acest spațiu așa îl văd, ca unul în care vi și te rogi, dar îți găsești și posibilitatea de a participa la acțiuni culturale și la acțiuni sociale.

În legătură cu a doua parte, eu am citit toate informațiile care se referă la controversa aceasta: ne trebuie sau nu moschee? Păi noi avem moschee, problema este că se dorește una mai mare și o altă acuzație, care a venit din partea unor organizații creștin ortodoxe, care întrebau de ce în centrul Capitalei și de ce de aceea dimensiune. Problema nu este dacă se construiește sau nu o moschee, ci locul de amplasare și dimensiunea, acestea sunt întrebările care nasc controverse. Orice decizie mai controversată, orice decizie care ar putea să perturbe bunul mers al lucrurilor în Capitală trebuie să fie luată numai și numai după consultări cu asociațiile, cu consilierii, cu specialiștii și dacă nu reușim să găsim un numitor comun, după o largă consultare, atunci vom merge la referendum, direct la cetățeni.

R. Vă este frică de DNA?

Firea: Nu e vorba că îmi este frică de DNA, dar conștientizez faptul că orice om politic, orice administrator, chiar orice om de afaceri poate să fie oricând chemat la această instituție. Până acum nu am fost chemată niciodată la DNA, dar conștientizez faptul că odată intrată în această competiție și dacă și ajung primar general poate să existe situația în care voi fi chemată să dau anumite explicații. Vă rog să mă credeți că nu a fost o decizie ușoară pentru că am doi copii mici și asta pentru că sunt un om care dacă se implică o face total și o fac de dimineață până noaptea și de multe ori fac tot posibilul ca în weekend să îmi recuperez timpul piedut cu familie, tocmai pentru că în timpul săptămânii muncesc foarte mult și este păcat, pentru că pierd timp prețios cu copii mici. De asta a fost decizia foarte grea, pentru că sunt mama a doi copii mici și Tudor, chiar dacă merge pe 21 de ani, are nevoie de o mamă prezentă, nu de o mamă la televizor. Fac tot felul de echilibristici pentru a împăca viața de familie cu viața profesională. Orice timp avem folosim împreună, pentru a încerca să compensăm momentele mai intense profesional, în care nu sunt prezentă. Vorbim peste zi la telefon și cu soțul, și cu copii, le urmăresc întreaga activitate. Încerc să fiu și o mamă bună și un om prezent, nu absent.

Predoiu: Nu mi-a fost niciodată frică și n-are de ce să îmi fie, niciodată. Eu sunt un legalist scupulos. Acum văd viciile unui sistem politic intrat în coliziune cu justiția, o justiție la care am pus și eu umărul, deci, până la urmă este natural ce se întâmplă. Trebuie să înțeleagă toată lumea din politică că s-au schimbat lucrurile și că nu mai pot să lucreze așa cum lucrau în anii 90.

R. Cum priviți zona rezidențială a Bucureștiului: gurile de acces către București și dacă aveți în vedere o posibilă unificare a Bucureștiului cu aceste orașe mai mici care îl înconjoară?

Predoiu: Dumneavoastră ridicați două probleme aici. Una este cea a traficului extra-urban din Ilfov și acolo într-adevăr trebuie modernizat transportul în comun, pentru că altfel nu rezolvi nici problema în Capitală și asta vizează planul de mobilizare urbană și a doua problemă este organizarea administrativă a întregii zone metropolitane București și într-adevăr această problemă trebuie regândită. Bucureștiul la ora asta funcționează, practic, ca un conglomerat de orașe juxtapuse, alăturate, nu comunică, nu cooperează administrațiile, unele dintre atribuții se suprapun și atunci ceea ce e important este să gândim un proiect care să însemne o nouă lege a Capitalei, dar acest lucru nu se face pe picior și nu fără consultarea bucureștenilor. Eu voi fi un primar general care va consulta frecvent bucureștenii, prin referendum local, atunci când este cazul. Trebuie început cu un concept, cu o gândire, cu specialiști în dialog, cu comunitățile profesionale, cu urbaniști, cu specialiști în trafic, specialiști în administrație locală cum trebuie regândită, reorganizată Capitala, pentru că ea funcționează după o matrice gândită în anii 60-70, ori noi suntem deja în 2016. Trebuie să gândim un oraș pentru secolul XXI și trebuie să gândim pe îndelete o lege a Capitalei și nu pe picior, cu trei oameni în birou și să scoți o astfel de lege în campanie electorală.

Firea: Sunt foarte mulți bucureșteni care trăiesc în Capitală și muncesc în Ilfov și invers, care au casa în Ilfov, dar muncesc în București. Zilnic se produce acest flux de persoane între București și Ilfov și acum se simte foarte mult absența zonei metropolitane, pornind de la cadrul legislativ și mergând mai departe către o abordare unitară a celor două unități administrativ teritoriale. De ce insist? Pe vremuri au fost 2-3 edili care au vorbit despre zona metropolitană, dar imediat a venit cineva, de obicei un factor politic, care a închis subiectul și a spus că nu este nevoie de colaborare între București și Ilfov. Nu putem să ridicăm un zid al Berlinului în jurul Capitalei pentru simplul motiv că oamenii au luat-o deja înaintea autorităților și ei deja s-au dezvoltat în acest fel, în sensul să circule, nu ocazional, ci zilnic între București și Ilfov. A doua măsură, după cea a revizuirii contractelor pentru administrarea bulevardelor, în toate zonele metropolitane există parcări se numesc ”Park and ride”, unde cetățeanul vine, își lasă mașina în condiții de siguranță, dar, și aici este foarte important, poate să apeleze la transportul public, la transportul municipalității, dar în mod ritmic și previzibil. Dacă s-a spus că autobuzul 55 vine la ora 13.05, așa este, nu peste 45 de minute. Preluarea celor care vin din afara Capitalei până în centru sau până unde au nevoie de meargă în ziua respectivă. Aș deschide o paranteză și aș menționa, să nu se înțeleagă greșit că niciun cetățean din afara Bucureștiului nu va mai putea pătrunde în Capitală decât cu autobuzul sau cu microbuzul. Este o alternativă, care îi scutește și de bani, pentru că costă mai puțin o călătorie cu autobuzul decât benzina, de asemenea se reduce și poluarea pentru că vor fi mai puține mașini mici în centrul orașului și se elimină, din punctul lor de vedere, căutarea înnebunită a unui loc de parcare, mai ales în zona centrală.

R. Cum rezolvați problema întreținerii, căldurii pe timp de iarnă în București?

Firea:Problema RADET, care chiar pichetează în aceste zile sediul ELCEN este una serioasă și nu poate fi imputabilă doar managerilor și angajaților din această regie. Rețeaua de termoficare a Bucureștiului este veche de 45-50 de ani. Ea are o durată de viață de maxim 25 de ani, dar nu s-au mai făcut investiții în ultimii ani. De asemenea, la momentul inițial ea a fost construită pentru marile activități industriale, marile platforme industriale Faur, IMGB etc și doar 30% pentru populație. În acest moment rețeaua de termoficare din Capitală deservește 1,4 milioane de cetățeni și de asemenea școli, grădinițe, spitale etc. Vă dați seama că având conducte, unele dintre ele de dimensiunea unei persoane, vă dați seama câte pierderi sunt pe rețea și sunt cartiere întregi cum ar Pantelimon, Colentina, Doamna Ghica, Aviației, Titan care primesc agent termic de la 20-25 de kilometri. Care ar fi fost soluția? Soluția era să reabilitezi toate conductele, să le dimensionezi la stadiul actual și să construieșt stații de co-generare. Niciodată nu au fost bani, dar haideți să vă dau o cifră: în ultimii 10 ani, pentru Radet, pentru a acoperi aceste pierderi, s-a consumat suma de un miliard, asta înseamnă aproape bugetul pe un an al Primăriei Capitalei. Cu jumătate din această sumă ar fi fost reabilitată întreaga rețea de termoficare. În acest moment avem un prim pas, pe care ar fi trebuit să-l facem de un an de zile, dar așa cum vă spuneam în Primăria Capitalei domnește haosul. Aproape jumătate din această sumă a fost aprobată prin acordul de parteneriat cu Uniunea Europeană, semnat de Cabinetul Ponta. Vorbim de 187 de milioane de euro, bani nerambursabili de la UE pentru reabilitarea rețelei de termoficare. Ce trebuia făcut ca să accesezi acești bani? În primul rând trebuia să fie aprobată de către Consiliul General al Capitalei strategia energetică a Capitalei. Există documentul, a fost redactat de specialiști, dar nu mă întrebați pe mine că nu știu să vă răspund, nu avem majoritate, nu a fost aprobat în comisia energertică. După aprobarea acesteia, care, dacă ajung primar general va fi o prioritate și va fi în primele ședințe, se întocmește caietul de sarcini, ulterior studiul de fezabilitate și în momentul în care ai studiul de fezabilitate deschizi aplicați pentru fondurile de la UE. Nu este o procedură care durează patru ani, nici măcar un an. În câteva zile se poate rezolva totul și din primii bani, prin care poți să modernizezi rețeaua, astfel încât să nu mai fie pierderile atât de mari pe rețea și vă garantez, pentru că am discutat cu specialiști în domeniu, factura la apă caldă și căldură se va înjumătăți pentru că nu vor mai fi pierderi pe rețea, pe care acum le suportă cetățeanul

Predoiu: Este problema RADET-ELCEN, care implică un complex de măsuri. În primul rând aceste entități trebuie transformate în societăți pentru a obține licențe. Doi la mână, trebuie să intre într-un program de modernizare, asta înseamnă nu numai investiție în rețeaua lor. Dacă vorbim de RADET, de refacerea infrastucturii de conducte și înlocuirea celor care sunt uzate.

Toate sunt lucrări de mega-amploare și toate sunt lucrări care implică timp, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne uităm la ele și să nu facem nimic. Trebuie să facem o reformă a aparatului ca atare. O companie are un întreg aparat birocratic care trebuie și el optimizat, eficientizat. Și acolo, dacă vreți, pierderile de timp, de energie, blocajele administrative, financiare. Trebuie să privim și RADET și ELCEN ca o companie care trebuie să funcționeze în regim de eficiență și la nivel de aparat de lucru al companiei, dar și la nivel de infrastuctură a companiei. De asemenea, trebuie să făcută evidența activelor, a cadastrului acestor mari unități economice și abia după aceea gândită o soluție financiară. Până acum ce s-a făcut, s-a vorbit întruna, s-a vorbit despre cum rezolvăm problema datoriilor, adică s-au tratat efectele problemei și nu cauzele ei și s-a propus întotdeauna o rezolvare de suprafață: hai să fuzionăm RADET cu ELCEN, stingem datoriile și cu asta basta. Și, ce ai rezolvat? Pentru că în câțiva ani de zile, cum ați spus dumneavoastră, apar din nou datorii din cauza acestor pierderi. Prin urmare, trebuie mers la cauză și nu la efect. Trebuie abordată sistemic această problemă.

R. Vă puteți face campanie electorală cu această lege?

Predoiu: Eu cred că trebuie regândită această legislație, pentru că, deși mergem și luăm contact cu cetățenii utilizând toate formele de comunicare, interdicția aceasta a afișajului stradal în perioada campaniei și restricțiile sunt exagerate, după părerea mea. Ar trebui să regândim întregul sistem de finanțare a campaniei și de desfășurare a campaniei. Până la urmă, modelele care sunt deja testate în democrații consolidate ar trebui urmate. Ceea ce este esențial în ceea ce privește finanțarea campaniilor, după părerea mea, este transparența și legalitatea, adică cine vrea să finanțeze o campanie să o finanțeze, dacă să o facă transparent. În ceea ce privește informarea cetățenilor, nu cred că trebuie să restrângem posibilitatea oamenilor de a afla despre candidați.

Firea: Putem face campanie, dar este diferită față de celelalte campanii, în sensul că este mai mult pe Facebook, mai mult pe internet și întâlniri directe cu cetățenii. De aceea vă spuneam că ne întâlnim în fiecare zi, în anumite cartiere cu bucureștenii și le spunem care sunt soluțiile noastre la diferite probleme. Este într-adevăr o noutate campania pe această lege. Vom vedea dacă cineva va propune modificarea acestei legi, dar pentru următoarele alegeri, nu pentru acestea.

R. În Primăria Capitalei nu veți fi singur, ci alături de consilieri cu interese diferite. Cum negociați cu aceștia?

Firea: Primul pas ar fi acela să conving Consiliul, să mă gândesc că fiecare consilier general în parte, până la urmă este cetățean al Capitalei, are o familie aici și răspunde în fața celor care l-au trimis acolo și să nu mă gândesc la anumite tensiuni între partidele politice. În primul rând, le voi explica lor și voi încerca să-i atrag de partea mea în sensul bun al cuvântului, să înțeleagă că dacă reușesc eu, reușesc și ei. Trebuie să înțeleagă că în cazul în care proiectele noastre comune au succes, meritele sunt și ale lor. Ar fi mult mai neplăcut ca ei să mă blocheze, eu să mă duc în fața presei și să spun: uitați, eu am venit cu acest proiect, pe care l-am realizat după ce m-am consultat cu toți specialiștii, credem că este un lucru bun pentru bucureșteni și mă blochează Consiliul. Eu cred că în acel moment își fac rău ei înșiși, pentru că eu nu voi tăcea. Eu vă spun de pe acum și așa cum mă cunoașteți cred că mă credeți pe cuvânt: eu voi fi un primar care va fi tot timpul pe teren, eu am fost reporter de teren și îmi place foarte mult să stau în mijlocul oamenilor. Eu nu mă ascund în birou, pe mine mă vor găsi pe teren. Doi la mână, sunt un primar care nu o să tac, deci, ca să parafrazez președinte-jucător, președinte-gânditor, eu voi fi un primar alergător dintr-un șantier în altul, un primar răzbătător, care va spune mereu ce se va întâmpla în Primăria Generală a Capitalei.

Voi apela la președinții de partide. Sunt convinsă că voi găsi înțelegere, pentru că nu cred că există în România un politician care cu bună știință să blocheze Bucureștiul. Dacă aceste două prime etape nu dau roade atunci voi face referendum și mă bazez pe sprijinul bucureștenilor.

Predoiu: Eu sunt un bun negociator și sunt un de dialog, al rațiunii și al argumentului și am capacitatea de convingere testată.

R. O altă veșnică problemă a Capitalei o reprezintă câinii maidanezi. Ce faceți cu aceștia?

Predoiu: Trebuie să recunoaștem că în ultima perioadă s-a îmbunătățit oarecum situația, în sensul că și mai mulți câini au fost colectați de pe străzi și s-au înregistrat mai puține incidente cu câinii vagabonzi, cu cetățeni care-s atacați, mușcați etc, dar problema nu este rezolvată. În continuare trebuie să lucrăm, iar cele două-trei măsuri pe care le propun sunt următoarele: continuarea strângerii de pe stradă a câinilor și sterilizarea lor, extinderea și modernizarea adăpostului de la Mihăilești și intensificarea colaborării cu fundațiile locale, fundațiile internaționale care se ocupă de protecția animalelor.

Firea:După a murit și un copil sfâșiat de câini, după ce au fost atât de multe accidente, după ce oameni în vârstă, care se întorceau de la piață au fost mușcați de câini și după ce asociațiile iubitorilor de animale au oferit atâtea soluții și proicte, totuși nu avem acum o rezolvare unitară. Poate și din cauza faptului că după ce s-a întâmplat evenimentul nefericit cu domnul Oprescu în justiție, Capitala a fost abandonată. Noi avem acum o conducere fantomatică la Primăria Capitalei, pentru că avem un primar interimar candidat din partea PNL la Sectorul 4, care nu mai are de mult nicio treabă cu Primăria, care oricum spun chiar domnii de la PNL nu le-a făcut cinste prin prestația pe care a avut-o până acum. De aceea, printre altele, și această problemă trenează. Primul lucru care trebuie făcut este să invităm toate ONG-urile, toate fundațiile, toate asociațiile iubitorilor de animale, dar și toate asociațiile de proprietar, de locatari, care spun așa: iubim animalele, vrem un tratament civilizat pentru acestea, dar iubim și oamenii, care trebuie protejați de agresiunea câinilor fără stăpân. Mi-aș fi dorit mai multă acțiune pe două planuri: primul este adopția câinilor comunitari și al doilea este construcția de adăposturi. Îl avem pe cel de la Mihăilești, dar acel adăpost nu este suficient și un oferă condiții civilizate, pentru că asta mi-au spus reprezentanții asociațiilor iubitorilor de animale, de aceea încurajez mai degrabă adopția. Sunt lucruri care se pot face, nu sunt lucruri atât de complicate precum finalizarea metroului către Otopeni nu trebuie să conlucreze mai multe instituții.

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.