Premium
În timp ce reprezentanţii Coaliţiei PSD-ALDE acuză opoziţia că doreşte doar tergiversarea modificării legilor justiţiei, însuşi preşedintele PSD şi al Camerei Deputaţilor a lipsit de la votul decisiv.
Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, modificările la cele trei legi ale Justiţiei - 304/2004 privind organizarea judiciară, 303/2004 privind statutul magistraţilor şi 317/2004 privind funcţionarea şi organizarea CSM. Modificările la Legea 304/2004 au fost adoptate cu 182 de voturi "pentru", 91 "împotrivă" şi o abţinere. Votul în cazul Legii 303/2004 a fost: 190 "pentru", 98 "împotrivă" şi două abţineri, iar în cazul Legii 317/2004 - 189 de voturi "pentru", 101 "împotrivă" şi două abţineri.
Principalul absent de la votul pe legile justiţiei a fost chiar preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea. Potrivit votului electronic publicat pe pagina web a Camerei Deputaţilor, acesta nu a participat la votul pe proiectele care, declarativ, le-a susţinut şi pe care Coaliţia PSD-ALDE le-a trecut pe repede înainte. De altfel, Liviu Dragnea nu a fost văzut marţi la Camera Deputaţilor.
Vezi şi: Noi precizări ale Comisiei Europene despre aşa-zisa listă neagră a corupţilor
Prin modificările aduse Legilor 303/2004 şi 317/2004, CSM primeşte atribuţiile de numire şi revocare a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele României fiind eliminat din procedură.
Legea 303/2004 a fost modificată în sensul că preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor stagiari. Legea prevedea că preşedintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor stagiari, iar refuzul motivat se comunica de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.
De asemenea, tot la Legea 303/2004, a fost eliminată implicarea comisiilor speciale parlamentare pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii în verificarea declaraţiei olografe date de magistraţi pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii.
Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice, din structurile autorităţii judecătoreşti, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţiei Judiciare, Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, precum şi din cadrul Ministerului Justiţiei, au mai stabilit parlamentarii, modificând textul referitor la incompatibilităţi.
Vezi şi: Secretul japonez: Alimentaţia care te ajută să fii în formă până la adânci bătrâneţi
O altă modificare a Legii 303/2004 a fost eliminarea articolului care prevedea că judecătorul sau procurorul poate fi numit în funcţia de membru al Guvernului.
A fost redefinită eroarea judiciară. "Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt în funcţie, şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijentă", prevede textul adoptat.
De asemenea, Legea 317/2004 a fost amendată în sensul că informaţiile privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi a CSM, precum şi cele legate de cooperarea instituţională devin informaţii de interes public.
Secţia de procurori din cadrul CSM aprobă propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte, a procurorului şef al DNA şi a procurorului şef al DIICOT de înfiinţare şi desfiinţare a secţiilor în cadrul parchetelor, mai prevede textul adoptat.
Potrivit modificărilor aduse la Legea 304/2004, s-a revenit la forma aflată în vigoare la articolul 2 - "Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti: a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) curţi de apel; c) tribunale; d) tribunale specializate; e) instanţe militare; f) judecătorii" şi a fost reformulat articolului privind Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.
Conform textului adoptat, "Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie începe să funcţioneze în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Cauzele de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie înregistrate la orice structură de Parchet şi nesoluţionate până la data la care Secţia este operaţională se înaintează spre soluţionare Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, de îndată ce aceasta este operaţională".
Camera Deputaţilor este prima sesizată, Senatul este for decizional.
