Premium
Parchetul General a transmis joi, 13 mai, un comunicat de presă referitor la stadiul anchetei care vizează alegerile locale pentru Primăria Sectorului 1. După ce au apărut informaţii pe surse în presă că Daniel Tudorache, candidatul PSD, ar fi obţinut de fapt mai multe voturi decât Clotilde Armand, comunicatul PÎCCJ precizează că din anchetă nu se poate formula deocamdatată o concluzie în acest sens.
Partea şi mai interesantă referitoare la comunicatul PÎCCJ ar putea fi tocmai ce a fost omis intenţionat. Potrivit unor surse judiciare, comunicatul pus la dispoziţie de SIIJ ar fi fost mult mai stufos, cu informaţii mai detaliate. Conducerea Parchetului General a ales însă să transmită doar câteva detalii din anchetă, în principal să infirme faptul că Tudorache ar fi fost adevăratul câştigător.
Situaţia nu este una fără precedent. În februarie 2019, SIIJ a transmis un comunicat despre inculparea Laurei Codruţa Kovesi, însă procurorul general de la acea dată, Augustin Lazăr, a cenzurat masiv conţinutul comunicatului. Detalii AICI!
Parchetul General a anunţat joi că, din verificările efectuate, nu s-a putut stabili o diferenţă de voturi exprimate pentru cei doi candidaţi la alegerile locale din Sectorul 1, Clotilde Armand şi Dan Tudorache, deoarece finalizarea cercetărilor în acest caz a fost amânată până la începutul lunii august. Potrivit unui comunicat al Parchetului General, Poliţia Capitalei nu a reuşit să termine de numărat voturile exprimate la alegerile locale din Sectorul 1, aşa cum a dispus procurorul de caz de la Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie, astfel încât nu s-a putut stabili o diferenţă între voturile pentru cei doi candidaţi.
Comunicatul integral:
"Având în vedere numeroasele solicitări ale jurnaliștilor, Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este abilitat să aducă la cunoştinţa publicului următoarele:
În cauza privind alegerile locale din Sectorul 1 București, aflată în instrumentarea Secției pentru infracțiunilor din justiție, activitățile dispuse de procurorul de caz prin ordonanța din data de 5 februarie 2021 nu au fost finalizate, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București solicitând motivat prelungirea termenului stabilit pentru aducerea la îndeplinire a tuturor obiectivelor fixate.
Luând în considerare complexitatea procedurilor și volumul mare de muncă pe care îl implică, procurorul de caz a aprobat solicitarea menționată și a fixat un nou termen de finalizare, respectiv 1 august 2021.
Menționăm că din verificările efectuate nu s-a putut stabili diferența de voturi între candidați, nefiind finalizate activitățile dispuse de către procuror.
Pe măsura derulării cercetărilor vom comunica informații suplimentare, în limitele impuse de Codul de procedură penală și de Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass-media, aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 197 din 17 septembrie 2019."
UPDATE - Într-o replică transmisă redacției STIRIPESURSE.RO, Parchetul General confirmă indirect faptul că a eliminat informații din comunicatul SIIJ, însă precizează că avea dreptul și chiar obligația să facă acest lucru, fapt pe care articolul de mai sus nu îl neagă. Redăm în continuare replica PÎCCJ:
În conformitate cu dispozițiile art. 3 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public: ,, Asigurarea de către autorităţile şi instituţiile publice a accesului la informaţiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relaţii publice sau al persoanei desemnate în acest scop.”
Prin urmare, emiterea unor comunicate de presă reprezintă o atribuție a Biroului de informare și relații publice, ce trebuie adusă la îndeplinire cu respectarea tuturor dispozițiilor legale incidente, și nu individual, secțiilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Art. 62 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 207/2018 și prin O.U.G. nr. 92/2018 prevede:
„Procurorii trebuie să respecte drepturile și libertățile fundamentale, prezumția de nevinovăție, dreptul la un proces echitabil, principiul egalității de arme, independența instanțelor și forța executorie a hotărârilor judecătorești definitive. În comunicarea publică, parchetele trebuie să respecte prezumția de nevinovăție, caracterul nepublic al urmăririi penale și dreptul nediscriminatoriu la informare.”
Legislația internă a făcut obiectul unor analize, existând o jurisprudență bine conturată. Astfel în considerentele Deciziei nr. 611/3 octombrie 2017 a Curții Constituționale se arată că: dosarul de urmărire penală, independent de stadiul în care acesta se află, (faza de urmărire penală în desfășurare sau cauză soluționată prin clasare) cade sub incidența dispozițiilor art. 285 alin. 2 din Codul de procedură penală potrivit cărora „Procedura în cursul urmăririi penale este nepublică”.
Mai mult, caracterul nepublic al informațiilor conținute într-un dosar de urmărire penală este confirmat și de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, art. 12 alin. 1 lit. e) și f).
Pe cale de consecință, persoanele și autoritățile publice care dețin astfel de informații răspund pentru protejarea acestora, sunt ținute să respecte cadrul legislativ în vigoare care le impune măsuri de protecție a informațiilor aparținând categoriilor menționate, furnizarea de informații în alt cadru decât cel legal fiind de natură a prejudicia înfăptuirea justiției și drepturile persoanelor implicate în orice modalitate într-o procedură penală, precum și de a pune în discuție imparțialitatea cu care se derulează anchetele penale.
Dosarul privind alegerile din sectorul 1, la care faceți referire, se află în faza urmăririi penale ,,in rem” , etapă în care, conform prevederilor art. 28 alin. 1 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media pot fi comunicate informații despre începerea urmăririi penale cu privire la faptă și măsurile dispuse în cauză pentru identificarea făptuitorului sau strângerea probelor, cu excepția situației în care prin transmiterea acestor informații s-ar periclita rezultatul anchetei.
Comunicatul emis în cursul zilei de 13 mai este redactat cu respectarea limitelor impuse de dispozițiile legale anterior enunțate, de către Biroul de Informare și Relații Publice, conform atribuțiilor sale, prin aplicarea criteriilor și limitărilor comunicării publice privind dosarele penale asupra informațiilor puse la dispoziție de către secțiile parchetului.
