Președintele Nicușor Dan i-a convocat la Palatul Cotroceni pe reprezentanții sistemului de justiție și reprezentanții coaliției de guvernare. Președintele a încercat să medieze între cele două părți și să ajungă la un compromis pentru Legea pensionării magistraților, dar sursele noastre susțin că întâlnirea s-a soldat cu un eșec pentru că este diferență prea mare de viziune.
”Sunt prea mari diferențele de viziune între magistrați și reprezentanții coaliției, dar și a președintelui Nicușor Dan”, au precizat surse politice.
Reprezentanții coaliției au cedat la aceea perioadă de tranziție pentru a crește vârsta de pensionare și au propus creșterea de la 10 la 15 ani, însă asta nu a fost suficient.
Blocajul major s-a produs la discuția despre cuantumul pensiei, asta pentru că reprezentanții coaliției au explicat că nu pot ceda la cuantumul pensiei și aceasta ar urma să fie 75% din ultimul salariu.
Reprezentanții sistemului din justiție au prezentat alte cifre și au arătat că la nivel european colegii lor au pensii mult mai mari.
De asemenea, premierul Ilie Bolojan i-a întrebat pe magistrați, pentru situația în care vor ajunge la o înțelegere în cât timp va veni acel aviz al CSM, dar se pare că nu a primit un răspuns. Detaliul este unul important, dat fiind că precedentul proiect privind pensiile magistraților a picat la Curtea Constituțională pentru că premierul Ilie Bolojan nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii, care are termen legal de 30 de zile.
Conform surselor, ședința s-a încheiat fără a se ajunge la un consens, iar situația devine una tot mai tensionată, având în vedere că România trebuie să adoptate Legea pensiilor magistraților până pe 28 noiembrie, altfel vom pierde 231 de milioane de euro din PNRR.
Nicușor Dan a vorbit și public despre problema conflictului dintre politic și magistrați
Preşedintele a declarat, marţi, că problema pensiilor speciale ale magistraţiilor trebuie corectată, dar a remarcat că acestea au devenit subiect de campanie politică, iar magistraţii au devenit un fel de ”vinovaţi de serviciu”, ceea ce ”nu e în regulă”.
”În primul rând, eu nu cred că m-am poziţionat de partea magistraţilor. Pentru că am spus că nu e normal ca pensiile să fie la nivelul de acum şi că nu e normal ca magistraţii să iasă la pensie la 48 de ani. Astea sunt lucruri pe care le-am spus în acord cu, cred că, toată lumea din ţara asta. Însă am introdus nişte nuanţe care mi se par, nu e un meci, nu este un concurs de like-uri. Este a rezolva o problemă socială şi eu cred că trebuie să acţionăm în calitate de reprezentanţi ai statului român cu responsabilitate în chestiunea asta, pentru că în opinia mea calitatea actului de justiţie din România ultimii următorilor ani este mult mai importantă decât 70% sau 75%. Pentru că nu e vorba numai de sentimentul de dreptate în societate, e vorba şi de insolvenţe, de bani, de evaziune”, a afirmat Nicuşor Dan.
El a precizat că toată lumea a greşit în dezbaterea publică cu privire la magistraţi.
”În toate lucrurile astea care ţin de prosperitatea oamenilor din ţara asta, sistemul de justiţie este foarte important. Fără discuţie, toată lumea a greşit în dezbaterea publică cu privire la magistraţi. Au fost poziţii nepotrivite şi dintr-o parte şi din alta, asta se întâmplă în societate. Totul este să fim calmi şi să încercăm să găsim justul echilibru între necesităţile uneori divergente ale părţilor din societate”, a declarat preşedintele Nicuşor Dan.
Poziția ICCJ, transmisă înaintea consultărilor de la Cotroceni
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a transmis mai multe propuneri după întâlnirea convocată de președintele României, Nicușor Dan, pe tema pensiilor magistraților. Se cere încetarea atacului politic asupra justiției și respectarea Justiției în statul de drept.
ICCJ cere respectarea Justiției în statul de drept: „Toate puterile statului se angajează să respecte independența și rolul constituțional al Justiției, ca fundament al democrației și garanție a drepturilor cetățenilor. Respectarea hotărârilor instanțelor judecătorești, a deciziilor Curții Constituționale și a recomandărilor Comisiei Europene reprezintă expresia angajamentului României față de valorile statului de drept și de apartenența sa la Uniunea Europeană. Nicio măsură administrativă, fiscală sau politică nu va putea fi adoptată în contradicție cu principiile independenței Justiției și ale echilibrului constituțional al puterilor în stat”.
De asemenea, magistrații cer încetarea atacului politic asupra Justiției: „Reprezentanți ai autorităților publice să își asume angajamentul comun de a asigura un climat de respect, echilibru și neutralitate politică în raport cu sistemul judiciar. Justiția nu poate fi subiect de campanie, țintă de atac politic sau instrument de deturnare a responsabilităților altor puteri ale statului. Un exemplu relevant îl constituie situația prescripției răspunderii penale, generată de Deciziile Curții Constituționale prin care s-a declarat neconstituțională sintagma „oricărui act de procedură în cauză” din art. 155 alin. (1) Cod penal. După publicarea deciziei, articolul a devenit inaplicabil, iar instanțele nu mai puteau prelungi termenul de prescripție în lipsa unei intervenții legislative. Conform art. 147 alin. (1) din Constituție, Parlamentul și, în subsidiar, Guvernul aveau obligația de a pune codul penal în acord cu decizia CCR. Această obligație nu a fost îndeplinită, ceea ce a generat un vid normativ și efecte grave în cauzele penale. În locul unei asumări responsabile, s-a manifestat o atitudine de delegare a responsabilității către sistemul judiciar, însoțită de atacuri publice la adresa magistraților. Judecătorii și procurorii nu pot crea legea, ci doar o aplică. A cere Justiției să repare prin interpretare omisiunile altor puteri înseamnă a-i cere să încalce Constituția. Orice formă de atac politic, discurs denigrator sau presiune publică la adresa instanțelor ori a magistraților este incompatibilă cu principiile statului de drept. Justiția trebuie respectată, protejată și sprijinită în exercitarea rolului său constituțional, nu transformată într-un instrument al confruntării politice”.
De asemenea, se cere o comunicare publică responsabilă: „Toate autoritățile statului își asumă un cod de conduită publică privind comunicarea pe teme de justiție, bazat pe adevăr, echilibru și respect instituțional, pentru a preveni denaturarea informațiilor, presiunile și politizarea actului de justiție. Acest cod va consacra principiile respectului reciproc, transparenței, echilibrului și protejării independenței magistraților, asigurând un climat de încredere între instituțiile statului și cetățeni.
Atacurile politice, denigrările sau distorsionarea faptelor juridice sunt incompatibile cu principiile statului de drept”.
O altă solicitare este sistemul judiciar să fie protejat ca fundament al statului de drept și garantarea statutului magistraților: „Justiția trebuie recunoscută ca infrastructură de stabilitate instituțională, fără de care nu există economie funcțională, investiții, nici credibilitate europeană. Se garantează un cadru legislativ stabil, previzibil și echitabil pentru statutul magistraților, care să asigure independența judecătorilor și protecția acestora împotriva oricărei forme de presiune sau ingerință.
Acordul pentru Justiție este, în fapt, un pact pentru România — pentru echilibru, legalitate și încredere”.
Magistrații vor cooperare instituțională loială: „Se instituie principiul consultării reale și prealabile între Guvern, Parlament și CSM pentru orice inițiativă legislativă care afectează organizarea și funcționarea sistemului judiciar. Reforma nu se face împotriva justiției, ci împreună cu justiția”.
O altă solicitate este de responsabilitate și colaborare loială pentru îndeplinirea angajamentelor din PNRR: „Semnalăm nevoia de deplină responsabilitate care să asigure cooperarea loială și eficientă între toate instituțiile statului, în vederea finalizării cu succes a angajamentelor României din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), astfel încât fondurile europene să nu fie periclitate din cauza conflictelor politice sau a instabilității instituționale. Sistemul judiciar reafirmă că responsabilitatea, echilibrul și cooperarea loială între instituțiile statului sunt cheia depășirii momentului de criză. Sistemul judiciar își asumă partea sa de reformă și propune un parteneriat real cu Guvernul, Parlamentul și Președinția pentru consolidarea statului de drept și menținerea credibilității României în Uniunea Europeană”.
Instanța Supremă vrea să fie depășită „neîntârziat” situația actuală de criză: „Înalta Curte subliniază urgența restabilirii echilibrului instituțional și bugetar până la data de 28 noiembrie 2025, prin: clarificarea publică, printr-o poziție comună, în sensul că jalonul 215 privind pensiile magistraților a fost îndeplinit și nu afectează eligibilitatea fondurilor europene; adoptarea unei soluții legislative unitare privind regimul de pensionare, în deplină conformitate cu deciziile Curții Constituționale și standardele dreptului european; asigurarea stabilității instituționale și a predictibilității financiare pentru a evita pierderea fondurilor PNRR și afectarea încrederii partenerilor europeni.”.
Se vrea o proporție rezonabilă între salariu și pensia de serviciu, cu un Plan de etapizare echitabil: „Înalta Curte propune instituirea unui principiu de echitate între veniturile din activitate și pensiile de serviciu, care să garanteze o proporție rezonabilă și predictibilă între salariul în plată și cuantumul pensiei. Această măsură urmărește: menținerea echilibrului financiar și a coerenței statutului profesional; eliminarea discrepanțelor între generațiile de magistrați; protejarea principiului stabilității drepturilor câștigate, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale și cu standardele europene”.
De asemenea, Înalta Curte solicită elaborarea unui plan realist de etapizare a aplicării oricăror modificări legislative privind pensiile și veniturile magistraților, astfel încât tranziția să se facă gradual, echitabil și fără pierderi bruște de venit, protejând toți magistrații aflați în funcție — de la instanțele de prim grad până la Înalta Curte și parchetele corespunzătoare.
Comentează